Reacția vine în contextul în care incidentul de vineri dimineață, când o dronă maritimă încărcată cu explozibil s-a autodetonat în Dana 78 a Portului Constanța, a generat numeroase semne de întrebare privind capacitatea autorităților de a identifica și neutraliza amenințările venite din larg.
Garda de Coastă: „SCOMAR funcționează în parametrii pentru care a fost conceput”
În comunicatul transmis public, reprezentanții Gărzii de Coastă susțin că sistemul SCOMAR funcționează normal și că nu poate fi considerat responsabil pentru faptul că drona nu a fost detectată.
„SCOMAR este un sistem integrat de supraveghere maritimă, nu un radar singular și nu un sistem militar anti-dronă”, precizează instituția.
Potrivit Gărzii de Coastă, sistemul este destinat controlului frontierei maritime, monitorizării traficului naval și combaterii migrației ilegale sau a infracționalității transfrontaliere și este optimizat pentru detectarea ambarcațiunilor și navelor, în special a celor cu dimensiuni mai mari de șase metri.
Drona din port, o țintă dificil de detectat
Explicația oferită de autorități este că drona maritimă care a ajuns în Portul Constanța aparține unei categorii complet diferite de ținte față de cele pentru care SCOMAR a fost proiectat.
Potrivit instituției, dispozitivul fără pilot avea dimensiuni reduse, o amprentă radar foarte mică și un profil de detecție scăzut, caracteristici care îl diferențiază semnificativ de navele și ambarcațiunile urmărite în mod obișnuit de sistem.
Practic, Garda de Coastă transmite că infrastructura actuală de supraveghere maritimă nu a fost concepută pentru a identifica drone maritime de tip militar sau dispozitive similare folosite în conflictele moderne.
După bâlbâielile autorităților, Garda de Coastă cere o analiză completă
Comunicatul vine după o zi în care informațiile privind incidentul au fost transmise fragmentat de diferite instituții, iar întrebările despre cine trebuia să detecteze drona și cine răspunde pentru securitatea zonei au rămas fără răspuns clar.
În acest context, Garda de Coastă susține că situația trebuie analizată în ansamblu și că nu poate fi redusă la funcționarea unui singur sistem.
„Cetățenii așteaptă ca statul să funcționeze coerent, prin toate instituțiile sale”, arată instituția.
Reprezentanții Gărzii de Coastă atrag atenția că evaluarea trebuie să includă toate componentele implicate: supravegherea maritimă, sistemele de detecție și alertare, managementul traficului naval, securitatea portuară, intervenția de urgență și cooperarea dintre instituțiile statului.
Cine răspunde pentru securitatea la Marea Neagră?
În comunicat se mai arată că securitatea maritimă nu este responsabilitatea unei singure instituții, ci rezultatul cooperării dintre mai multe structuri cu atribuții specifice.
Garda de Coastă afirmă că își desfășoară activitatea în limitele competențelor legale și că menține permanent schimbul de informații cu celelalte instituții implicate în siguranța și securitatea spațiului maritim românesc.
Instituția avertizează totodată că atribuirea prematură a responsabilităților înainte de finalizarea analizelor oficiale poate genera confuzie și poate afecta capacitatea statului de a răspunde eficient unor astfel de situații.
Incidentul care a redeschis discuția despre vulnerabilitățile de la Marea Neagră
Explozia dronei maritime din Portul Constanța a readus în atenție vulnerabilitățile existente în zona litoralului și necesitatea adaptării sistemelor de supraveghere la noile amenințări generate de războiul din apropierea granițelor României.
Sâmbătă, președintele Nicușor Dan urmează să ajungă la Constanța pentru o ședință dedicată securității și apărării la Marea Neagră, în cadrul căreia vor fi analizate atât circumstanțele incidentului, cât și eventualele măsuri necesare pentru consolidarea capacităților de monitorizare și reacție ale statului român.