Mâncărică de zahana și de vară-toamnă, s-a născut probabil lângă ospătăria murdara a unei piețe și a unui obor de tăiere a animalelor.
Carnea, mai toata, e „cazatura“ si maruntaie, adica, ce mai, ramasite pe care nu le cumpara nici slujbasii, darmite boierii (e interesant ca multe din marile retete romanesti - si nu numai, daca ati umblat prin lume - provin din macelarii si cherhanale, din birturi populare, unde se gatea tot ce ramanea, tot ce nu se vanduse dupa o zi de negot).
Si ar fi poate amuzant sa ne imaginam ucenicul obosit si flamand, trimis de mesterul casap satul de carne si numai carne, sa caute prin piata - intr-o seara de august - sa adune de pe tarabe ce o gasi si i-or da oltenii.
Sunt tot felul de verzituri pe langa cobilite, e o vara bogata, preturile sunt mici, asa ca un fel de mizerie vegetala, suculenta si perfect recuperabila, dar fara valoare, zace abandonata, rostogolita in rigole.
Tot ce au dat deoparte servitoarele unguroaice manate de doamna sa faca piata, ............................
Citește mai departe si afla toate detaliile acestei delicioase RETETE ROMANESTI