Din cele 64 de localităţi din România în care consumatorii casnici beneficiază de sistem centralizat de încălzire, trei reuşesc să însumeze circa jumătate din numărul total de abonaţi la nivel naţional. Este vorba despre Bucureşti, Timişoara şi Cluj-Napoca, oraşe care au un total de 660.000 de abonati la CET-uri, cifra ce reprezintă peste 50% din numărul total de 1,281 milioane de abonaţi la nivel naţional.
Cum s-a ajuns aici
La bază este indolenţa autorităţilor centrale şi a celor locale cărora le-au fost transferate, în administrare, serviciile de termoficare. În timp ce investiţiile în modernizarea au fost sporadice, ineficienţa sistemului a fost acoperită prin majorarea permanentă a preţului gigacaloriei. Din punct de vedere tehnic, instalaţiile şi echipamentele au o durată tehnică depaşită (vechi de peste 30-40 de ani) şi, implicit, au randamente tehnice şi economice foarte scăzute, ceea ce se reflectă în calitatea serviciilor şi a preţurilor la consumatorii finali. Tot mai mulţi clienţi au decis să „evadeze” din sistem, ceea ce a făcut ca cererea de energie termică să scadă permanent. Pentru societăţiile care o produc, acest lucru a însemnat mai puţini bani, punându-le astfel în imposibilitatea de a susţine investiţiile pentru reabilitare şi modernizare. Cercul vicios a fost astfel închis, iar furnizorii de energie termică au început să moară rând pe rând.
Subvenţiile, tot mai mici
Venitul mediu al celor care locuiesc în aceste apartamente reprezintă circa16% din media UE, dar preţul utilităţilor este aproape egal cu media europeana. Pe lângă posibilităţile financiare reduse a unei mari părţi din abonaţii, falimentul sistemului a fost grăbit şi de reducerea subvenţiilor. Consumatorii finali au fost astfel forţaţi să plătească o gigacalorie tot mai scumpă, existând diferenţe foarte mari între oraşe. În timp ce la nivel naţional costul mediu al unei gigacalorii facturată către populatie este de 226 lei, potrivit ANRSC, există oraşe unde preţul este mult mai mare:Constanţa - 383 lei/Gcal, Arad - 290 lei/Gcal, Sibiu şi Iaşi -265 lei/Gcal. O situaţiă mult mai bună din acest punct de vedere se regăseşte în Bucureşti, unde gigacaloria costă 170 de lei, pentru că primăria încă îşi permite să achite subvenţii consistente.
Municipiul Bucureşti deţine unul din cele mai mari SACET din lume, ocupând locul cinci, după Moscova, Sankt Petersburg, Seul şi Varşovia.
4,6 milioane de locuinţe există în zonele urbane, din care circa 3 milioane sunt apartamente de bloc
„Pentru viitor, cea mai eficientă, cea mai puţin poluantă şi cea mai ieftină modalitate de încălzire va rămâne sistemul centralizat, însă consumatorii nu sunt încurajaţi de comportamentul autorităţilor şi al operatorilor. Am ajuns la limită (...).”
Iulian Iancu, președinte Comisia de industrii și servicii
Inexistenţa unei politici naţionale în acest domeniu;
Lipsa concurenţei în piață;
Delimitarea neclară între proprietăţile din sectorul public şi privat;
Coordonarea deficitară între autorităţi;
Durata de viață depășită a instalaţiilor şi echipamentelor;
Necesar investiţional foarte mare pentru modernizarea;
Incapacitatea operatorilor de a obţine finanţare;
Pierderile mari în sistemele de încălzire centralizată (în principal în reelele de transport şi distribuţie);
Pierderi energetice mari la nivelul clădirilor (de circa 2,5-3 ori mai mari decât media europeană);
Debranşarea masivă a consumatorilor de la sistemele de alimentare centralizată cu energie termică;
Dependenţa directă a sistemelor de cogenerare şi încălzire centralizată de preţul combustibilului (preponderent, gaze naturale)
Capacitatea redusă de plată a utilizatorilor sistemului de încălzire centralizat;
Statistică alarmantă
Potrivit datelor ANRSC, la sfârşitul anului trecut, în nouă judeţe din ţară sistemul centralizat de termoficare fusese lichidat complet, iar în alte 12 judeţe erau conectate mai puţin de 10% din locuinţe. Cele mai multe debranşări s-au înregistrat în judeţele Galaţi, Constanţa şi Prahova. La nivel naţional, numărul debranşărilor a crescut în 2015 cu 58%, comparativ cu anul precedent, numărul locuinţelor ieşite din sistem ajungând la 47.700.
În Bucureşti, gradul de deservire cu agent termic şi apă caldă era la sfârşitul anului trecut de 76%, iar deconectarile de aproximativ 1%.