Pentru a doua oară de la începutul acestui an, Guvernul condus de Ludovic Orban a emis o Ordonanță de Urgență neconstituțională. În dorința de a înăspri pedepsele pentru cei care zădărnicesc combaterea bolilor sau pentru cei care, cu știință sau din culpă, răspândesc virusul COVID-19 ori pentru persoanele care ascund astfel de informații, Executivul liberal încalcă flagrant rezultatele Referendumului pe Justiție convocat, în luna mai a anului trecut, de către președintele României, Klaus Iohannis. Una dintre întrebările consultării populare, validată prin răspunsul “DA” de către aproape 6,5 milioane de români, interzice adoptarea de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, al pedepselor și al organizării judiciare. Chiar și în situația excepțională în care România se află, generată de declanșarea stării de urgență, Constituția operează, motiv pentru care modificările aduse legislației penale de către Guvernul Orban sunt profund neconstituționale și, prin urmare, neaplicabile în plan concret. Doar Parlamentul României poate interveni, pentru ca pedepsele în caz de răspândire a infecției cu Coronavirus să poată fi majorate.
Criza sanitară existentă la nivel internațional, care a angrenat și România, generată de răspândirea virusului COVID-19, reclamă măsuri excepționale. Aceste măsuri nu pot, însă, încălca prevederi ale Constituției sau care să încalce voința poporului, mai ales dacă această voință a fost validată, printr-un referendum declarat constituțional de către Curtea Constituțională, nu mai devreme de data de 26 mai 2019. În primăvara anului trecut, președintele României, Klaus Iohannis, cu susținerea totală a Partidului Național Liberal, a convocat populația României să-și exprime, prin vot, odată cu scrutinul aferent alegerilor europarlamentare, voința cu privire la două chestiuni referitoare la capacitatea Guvernului de a reglementa și de a emite acte normative în domeniul justiției penale și al organizării judiciare.
Astfel, din data de 26 mai 2019, la nivel de cutumă, dar, mai ales, din data de 27 iunie 2019, din punct de vedere juridic și constituțional, Executivului îi este interzis să mai adopte Ordonanțe de Urgență care țin de aceste domenii, singura autoritate a statului român învestită cu astfel de atribuții rămânând Parlamentul României. Concret, a doua întrebare adresată de președintele României românilor convocați la referendum avea următorul conținut: “Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”. Conform Autorității Electorale Permanente, care a validat, din punct de vedere electoral, acest referendum, la această întrebare au răspuns cu “DA” 6.477.865 de cetățeni cu drept de vot.
Pe 27 iunie 2019, Curtea Constituțională a validat referendumul organizat, precum și răspunsurile la întrebări, moment de la care orice modificare legislativă care vizează domeniile atinse de acest referendum pot fi operate numai de către Parlament și niciodată de Guvern, prin Ordonanță de Urgență.
Legea Fundamentală, încălcată în timpul stării de urgență
Ce a făcut Guvernul condus de Ludovic Orban, în noaptea de 18 spre 19 martie 2020? A adoptat o Ordonanță de Urgență prin care se modifică două articole din Codul Penal, legiferând, astfel, în mod neconstituțional, în domeniul infracțiunilor și al pedepselor, contrar voinței exprimate de popor, prin vot, la referendumul din 26 mai 2019.
Astfel, prin OUG, Executivul a modificat articolul din Codul Penal referitor la infracțiunea de fals în declarații, dar și articolul care incriminează fapta de zădărnicire a combaterii bolilor, prin înăsprirea categoriilor de pedepse pentru fiecare subcapitol referitor la cele două fapte.
Primul articol modificat este 326 Cod Penal, care, în forma actuală aflată în vigoare, precizează că “declararea necorespunzătoare a adevărului, făcut unei persoane dintre cele prevăzute la art. 175 sau unei entități în care aceasta își desfășoară activitatea, în vederea producerii unei consecințe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii, declarația făcută servește la producerea acelei consecințe, se pedepsește cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă”. Conform articolului 175, la care se referă paragraful de mai sus, pesoanele în fața cărora se dau astfel de declarații false sunt funcționarii publici care exercită atribuții legislative, executive sau judecătorești, o funcție de demnitate publică, ori persoanele care, singure sau împreună cu alte persoane, în cadrul unei regii autonome, al unui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat ori al unei persoane juridice declarate ca fiind de utilitate publică, exercită atribuții legate de realizarea obiectului de activitate al acestora. Mai mult, articolul se referă și la persoanele care exercită un serviciu de interes public pentru care au fost învestite de autoritățile publice sau care sunt supuse controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public.
Prin Ordonanța de Urgență adoptată noaptea, Guvernul Orban a modificat acest articol din Codul Penal, introducând două noi alineate. În primul, se arată că “declararea necorespunzătoare a adevărului, făcută unei persoane din cele prevăzute la articolul 175 sau unei unități în care aceasta își desfășoară activitatea, în vederea producerii unei consecințe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii SAU ÎMPREJURĂRILOR, declarația făcută servește la producerea acelei consecințe, se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă”. Al doilea alineat introdus precizează că “fapta săvârșită pentru a ascunde existența unui risc privind infectarea cu o boală infectocontagioasă se pedepsește cu închisoarea de la 1 la 5 ani sau cu amendă”.
Pedepse mărite pentru zădărnicirea combaterii bolilor
Al doilea articol modificat, neconstituțional, de Guvernul Orban, prin Ordonanță de Urgență este 352 Cod Penal, referitor la “zădărnicirea combaterii bolilor”. În forma aflată, în prezent, în vigoare, acesta prevede că “nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor, dacă a avut ca urmare răspândirea unei boli, se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă”. De asemenea, “dacă fapta este săvârșită din culpă, închisoarea este de la o lună la 6 luni sau amendă”.
Cabinetul Orban a modificat ambele alineate, introducând, în total, alte opt, care arată, după cum urmează:
- Nerespectarea normelor de carantină sau de spitalizare dispuse pentru prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă;
- Nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase, dacă fapta a avut ca urmare răspândirea unei asemenea boli, se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani;
- Transmiterea, prin orice mijloace, a unei boli infectocontagioase de către o persoană care știe că suferă de această boală se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi;
- Dacă fapta este săvârșită din culpă, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amendă;
- Dacă prin faptele respective s-a produs vătămarea corporală a uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi;
- Dacă prin faptele respective s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani și interzicerea exercitării unor drepturi;
- Dacă prin transmiterea bolii, cu bună știință, s-a produs vătămarea corporală a uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi, iar dacă s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 15 ani și interzicerea exercitării unor drepturi;
- Dacă prin fapta, din culpă, s-a produs vătămarea corporală a uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 1 la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi, iar dacă s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi;
- Tentativa de transmitere a bolii se pedepsește;
- Prin carantină se înțelege restricția activităților și separarea de alte persoane, în spații special amenajate, a persoanelor bolnave sau care sunt suspecte, într-o manieră care să prevină posibila răspândire a infecției sau contaminării.
Mai mult, prin această ordonanță, Guvernul introduce un articol nou, adăugând la legea în vigoare, denumit 352 indice 1, referitor la “omisiunea declarării unor informații”, care prevede că “omisiunea persoanei de a divulga cadrelor medicale sau altor persoane dintre cele prevăzute la art. 175 (vezi, mai sus, care sunt acesta – n.red.) sau unei unități în care acestea își desfășoară activitatea a unor informații esențiale cu privire la posibilitatea de a intra în contact cu o persoană infectată cu o boală infectocontagioasă se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.
Gheorghe Piperea: Ordonanța nu poate produce efecte juridice
Contactat telefonic, cunoscutul avocat Gheorghe Piperea a confirmat pentru “Jurnalul” că ordonanța de urgență adoptată de Guvernul Orban, prin care operează modificări în domeniul infracțiunilor și pedepselor este total neconstituțională, deoarece încalcă un referendum național validat și ale cărui efecte juridice nu pot fi nesocotite.
În opinia lui Piperea, Guvernul poate și este obligat să ia toate măsurile pentru identificarea mijloacelor necesare pentru combaterea răspândirii infecției cu coronavirus, dar în niciun caz prin încălcarea Constitușiei. Acesta a adăugat că, pe perioada decretării stării de urgență la nivel național, Constituția funcționează. A face altfel, înseamnă suspendarea Constituției, ceea ce, în România, în actualul context, este imposibil.
Gheorghe Piperea subliniază că actul normativ al legiutorului delegat prin care a fost modificat Codul Penal trebuie atacat de către Avocatul Poporului la Curtea Constituțională, iar efectele acestor modificări vor cădea imediat la CCR sau, până atunci, în orice instanță de judecată care judecă astfel de spețe. Asta, deoarece vor exista multe excepții de neconstituționalitate, fapt ce va face ca toate dosarele instrumentate pe baza acestor modificări vor fi făcute degeaba.
“Este evident că, în situația generată de răspândirea COVID-19, dar mai ales al neînțelegerii unora dintre semenii noștri a riscului la care se expun pe ei și pe alții în momentul în care nu respectă măsurile de prevenire a combaterii bolilor, trebuie înăsprite pedepsele. Dar nu prin încălcarea Constituției. În mod normal, în momentul în care această ordonanță va ajunge pe masa Parlamentului, Legislativul trebuie să adopte o lege de respingere a ei. Însă, totodată, Parlamentul trebuie să adopte o lege proprie prin care să se introducă în legislația penală aceste modificări sau altele, prin care să fie aspru sancționate faptele de răspândire a acestei boli”, a conchis avocatul Gheorghe Piperea.
Chiar dacă ar intra în vigoare, modificările nu-i vizează pe cei care au răspândit, până acum, virusul
În condițiile în care există clar interdicția Guvernului de a emite ordonanțe de urgență în acest domeniu, se ridică întrebarea de ce ar fi emis Executivul Orban un astfel de act normativ, știind că el nu ar putea niciodată să își producă efectele juridice. Un posibil răspuns ar fi acela că este un joc de imagine. Mai ales în contextul în care avem două cazuri de persoane publice care, prin ascunderea faptului că au călătorit în străinătate, s-au infectat și au transmis virusul la multe alte persoane.
Este vorba despre fostul șef al Poliției Capitalei, Nelu Lupu, și de senatorul PNL, Vergil Chițac, pe numele lor Parchetul General deschizând anchete penale. Este drept, deocamdată in rem. Chiar dacă modificările operate de Guvernul Orban la Codul Penal ar intra, prin absurd, în vigoare, acestea nu li se vor aplica celor doi. Asta, deoarece legea operează, fără excepție, numai pentru viitor. În cazul lui Lupu, Chițac și a altor persoane aflate în aceeași situație, care au săvârșit deja faptele incriminate, se va aplica legislația actuală, cu pedepse de la 3 luni la 2 ani de închisoare sau amendă pentru fals în declarații, respectiv de la 6 luni la 2 ani închisoare sau amendă pentru zădărnicirea combaterii bolilor.
Referendumul pe Justiție, din 2019, interzice Guvernului să emită Ordonanțe de Urgență în domeniul infracțiunilor și al pedepselor. Referendumul este validat și își produce efectele constituționale
Ignorând această interdicție, Executivul Orban a legiferat modificări la Codul Penal, înăsprind pedepsele și adăugând la acestea. Specialiștii în drept arată că ordonanța aceasta nu va putea fi aplicată