După mai bine de patru ani de la semnalarea primului caz de pestă porcină africană (PPA) în România, pe 7 iulie 2017, virusul continuă să facă ravagii în agricultură. Peste 750.000 de porci au fost eutanasiați, s-au pierdut circa 40% din efectivele de matcă, ceea ce a dus la pierderea a aproximativ un milion de porci anual, și un miliard de euro au fost plătiți sub formă de despăgubiri de la bugetul de stat fermierilor afectați. Datele arată că la nivelul UE, România stă cel mai prost, existând încă focare de pestă porcină în complexuri comerciale. Ca de fiecare dată, puse în fața unor situații de criză, autoritățile au reacționat cu întârziere, iar măsurile impuse de lupta împotriva pandemiei au rămas de multe ori doar pe hârtie, după cum avertiza în 2019 și un raport al Comisiei Europene. Pe fondul acestei lupte, Guvernul Cîțu s-a gândit acum că ar fi bine să aplice o lovitură în plin și micilor gospodării țărănești, unde sunt crescuți circa două milioane de porci. Frumos ambalat și pus sub semnul grijii pentru sănătatea populației, Executivul a pregătit un proiect de ordonanță de urgență care să treacă în istorie porcul de Ignat tăiat în bătătură de țărani.
Conform unui proiect de OUG elaborat de Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), creşterea porcinelor poate fi făcută de către persoane fizice în cadrul exploataţiilor noncomerciale, înregistrate în Sistemul Naţional de Identificare şi Înregistrare a Animalelor (SNIIA), cu respectarea normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei. De asemenea, porcii nu vor mai putea fi hrăniți cu resturi alimentare, iar la intrarea în adăposturile de animale trebuie să existe dezinfectoare pentru încălțăminte. Animalele vor fi crescute numai pentru îngrăşare, nu se comercializează, iar reproducţia acestora în aceste exploataţii va fi interzisă. Carnea şi produsele din carne rezultate în urma sacrificării porcinelor sunt destinate exclusiv consumului în gospodăria proprie. Cei care nu vor respecta aceste măsuri impuse de autorități riscă amenzi cuprinse între 2.000 și 6.000 de lei.
Lista obligațiilor, conform documentului ANSVSA:
a) să nu hrănească porcinele cu resturi alimentare și să elimine subprodusele de origine animală, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009;
b) exploatațiile trebuie să fie construite în așa fel încât porcinele să fie deţinute în spaţii care să nu permită venirea acestora în contact cu porcinele deținute din alte exploataţii, cu porci sălbatici sau alte animale – de exemplu, câini;
c) să îngrijească porcinele astfel încât să nu existe posibilitatea de contact între porcinele din exploataţie şi orice carcasă, sau parte de carcasă provenite de la porcii sălbatici – porci vânați sau morți, carne şi subproduse rezultate de la acestea;
d) să ofere facilități pentru persoana care lucrează cu porcinele în vederea schimbării hainelor și încălțămintei la intrarea și ieșirea în/din adăpostul porcinelor;
e) să amenajeze dezinfectoare pentru încălțăminte, atât la intrarea, cât și la ieșirea din exploatație și din adăpost;
f) să nu intre în exploataţia de porcine, timp de 48 ore, dacă participă la activități de vânătoare;
g) să notifice medicul veterinar oficial/medicul veterinar de liberă practică împuternicit;
h) să nu crească în exploatație scroafe și/sau vieri folosiți pentru reproducere - această condiție nu se aplică exploataţiilor comerciale;
i) să nu hrănească porcinele cu furaje de origine vegetală pe o perioadă de cel puțin 30 de zile de la recoltarea acestora;
j) să nu folosească așternut vegetal pe o perioadă de cel puțin 90 de zile de la recoltare;
k) să nu permită accesul persoanelor străine în adăpostul porcinelor;
Intre linii
România a importat anul trecut 280.000 de tone de carne de porc, pentru care a plătit circa 600 milioane de euro, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.
Ce aveți cu lăturile?
Oficial, aceste măsuri ar avea darul să contribuie la blocarea răspândirii virusului PPA, dar ele mai degrabă fac parte dintr-un plan mai amplu menit să asigure acapararea pieței cu totul de către marile companii internaționale. De exemplu, potrivit unui studiu realizat de Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca, în colaborare cu Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală (IDSA), pesta porcină africană nu se răspândește din cauza lăturilor date porcilor în gospodăriile țărănești, ci din cauza unor insecte hematofage care se dezvoltă în focarele de pestă porcină. Ori în aceste condiții, este ușor de înțeles că mult mai expuse sunt marile complexuri zootehnice de creștere a porcilor decât porcul din ograda țărănească. În timpul mandatului său și fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, a vrut să limiteze la 5 numărul porcilor care puteau fi crescuți în gospodăria țărănească, dar reacția vehementă a pieței l-a făcut pe acesta să bată în retragere. Acum, când se impune pur și simplu lichidarea porcului din gospodăria țărănească, protestele aproape că nu există.