Guvernul încearcă acum o relansare a zonei și se pregătește să inițieze „Strategia de dezvoltare economică, socială și de mediu a Văii Jiului (2022 - 2030)”. Pentru aplicarea ei, Guvernul va putea utiliza fondurile europene nerambursabile puse la dispoziție prin Mecanismul de Tranziție Justă destinat regiunilor în tranziție energetică, un fond în valoare de 17,5 miliarde de euro, dar care va genera investiții estimate la 30-35 de miliarde de euro. Valea Jiului este unul dintre beneficiarii acestei inițiative UE, alături de alte 18 regiuni din 7 țări (Polonia, Germania, Cehia, Grecia, Slovacia, Spania și Slovenia). De asemenea, vor mai putea fi atrași bani din Fondul pentru Inovare, Fondul pentru Modernizare etc. Într-un cuvânt, noua strategie are la dispoziție foarte mulți bani europeni, singurul semn de întrebare fiind capacitatea autorităților de a elabora proiectele necesare.
În ciuda tuturor inițiativelor de revitalizare a zonei, Valea Jiului este în continuare neatractivă pentru investitori, ei fiind reticenți să înființeze întreprinderi aici în detrimentul altor zone mai accesibile și mai bine conectate economic. Pentru a schimba situaţia, strategia propune: • susținerea activităților energetice alternative mineritului care să maximizeze utilizarea resurselor naturale ale zonei; • crearea unui ecosistem favorabil investițiilor; • sprijinirea operatorilor economici locali în dezvoltarea și diversificarea ofertelor de bunuri și servicii cu valoare adăugată mare; • crearea unui mediu stabil și predictibil; • promovarea spiritului antreprenorial.
Reconfigurarea sectorului energetic
Menținerea producției de energie electrică în Valea Jiului va continua să rămână un obiectiv al tranziției, iar din această perspectivă proiectele vor viza realizarea unor investiții în noi capacități de producere a energiei din surse regenerabile, utilizarea activelor energetice viabile, precum și susținerea dezvoltării unui centru de excelență în domeniul energiei în Valea Jiului. Acesta va fi axat pe cercetare-dezvoltare-inovare, şi el ar trebui să contribuie la crearea de oportunități pentru întregul ecosistem pornind de la instituțiile publice, marile companii, IMM-urile cu specific tehnologic care ar putea contracta studii în domeniu sau ar putea implementa rezultatele cercetării.
Pentru sprijinirea demersurilor de atragere a investițiilor în Valea Jiului, se va analiza posibilitatea acordării unor ajutoare de stat mai mari și se va avea în vedere acordarea unor facilități fiscale.
Investițiile în sistemul sanitar
Calitatea vieții oamenilor din Valea Jiului înregistrează dificultăți și pe fondul neajunsurilor din sistemul medical. Cu o populație majoritar îmbătrânită, nevoile de asistență medicală sunt semnificative. Spitalele și clinicile locale se confruntă cu un deficit de cadre medicale, cu insuficienta dezvoltare a unor specialități precum medicina de familie, cu dotare minimală pentru tratamente paliative și recuperatorii, cu un sistem greoi de acoperire a tuturor nevoilor cu operativitate în absența mecanismelor digitale și a unor echipamente medicale performante. De asemenea, 90% dintre medicii de familie sunt pensionari sau se apropie de vârsta de pensionare și nu s-a reușit atragerea de specialiști tineri pe acest profil. Pentru a schimba situația, strategia propune acordarea unor pachete de stimulente pentru personalul medical care se relochează în Vale și investiții în modernizarea celor opt spitale din zonă.
Turismul, o şansă
Turismul este considerat o oportunitate pentru relansarea economică, în condiţiile în care astăzi activitățile turistice de aici sunt fragmentare și sezoniere, desfășurându-se cu preponderență iarna. Cele trei zone de schi, Straja, Parâng și Pasul Vâlcan, beneficiind de peste 30 de kilometri de domeniu schiabil, atrag, de-a lungul iernii, un număr de turiști în creștere, în timp ce, în restul anului, zona este vizitată de iubitori ai mersului pe munte, ciclismului, skateboard-ului, long-board-ului și alergării montane. În afara activităților sportive, turiștii au însă la dispoziție un număr limitat de opțiuni pentru petrecerea timpului liber, iar acest lucru se reflectă în durata sejurului care este mult sub media regiunilor cu potențial turistic din țară. De asemenea, şi opțiunile de cazare sunt limitate. O altă problemă este insuficienta punere în valoare a patrimoniului natural și cultural al zonei. Pentru creșterea atractivității zonei în afara sezonului hibernal, se impune dezvoltarea câtorva direcții complementare, sugerează strategia. Astfel, se vor amenaja circuite și trasee turistice, atât tematice, cât și dedicate diversității de elemente naturale și antropice dintr-o anumită zonă. Circuitele vor viza diverse tipuri de public-țintă, vor presupune folosirea a diverse mijloace de deplasare (mers pe jos, alergare, bicicletă, cal, ciclodrezină, tren, autobuz electric, automobil, barcă, schi fond și alpin etc.) și se vor derula în zone cu relief diferit (în zone urbane, ușor accesibile, pe malul Jiului de Vest, în masivele montane etc.). În același timp, se vor amenaja circuite turistice transregionale, ce vor conecta Valea de zonele învecinate cu potențial turistic și vor fi dedicate unei anumite tematici: cetățile dacice, castrele romane, Constantin Brâncuși, siturile industriale din Vale și din întreg județul Hunedoara etc. De asemenea, va fi amenajat accesul în cele mai atractive peșteri din regiune, ce vor fi integrate ulterior în circuitele turistice mai sus menționate.