„Când evenimentele globale cresc costurile, familiile muncitoare simt acest lucru primele. Nu voi tolera pe nimeni să exploateze o criză pentru a face bani rapid pe spatele oamenilor care muncesc din greu”, a declarat ieri șeful Trezoreriei, cancelarul Rachel Reeves, citat de BBC. Consorțiul Britanic de Retail (BRC), a criticat măsura, iar comercianții cu care reporterii au stat de vorbă nu s-au ferit de cuvinte, prezentând ideea ca „nebunească” și actul unui guvern „disperat”.
Scumpești mâncarea, ajungi pe lista rușinii
Guvernul ar dori ca măsura să fie aplicată voluntar de către vânzători, dar are în vedere și unele acțiuni. Astfel, Autoritatea pentru Concurență și Piețe (CMA) va primi puteri sporite pentru a combate prețurile exagerate, având dreptul inclusiv de a publica un fel de „liste ale rușinii”, cu firmele care își măresc marjele de profit. De asemenea, Autoritatea va primi „puteri de investigare rapidă” pentru a identifica firmele care profită de crize.
Autoritățile dau „la schimb” relaxarea unor reglementări pregătite sau aflate în curs de implementare.
Este vorba de amânarea planurilor privind ambalajele, care urmăresc reducerea ambalajelor inutile, taxarea celor de plastic, colectarea și reciclarea obligatorii - toate costurile urmând să fie suportate de firmele care le pun pe piață.
A doua reglementare dată la schimb cu înghețarea prețurilor este cea care vizează „mâncarea sănătoasă”. În acest proiect legislativ, deja au fost introduse două măsuri: interdicția reclamelor la junk food înainte de ora 21 și restricții pentru reclamele online la produse nesănătoase. Ar urma, printre altele, limitarea promoțiilor „1 + 1 gratis” la produsele nesănătoase, reducerea zahărului și sării din produse și raportări obligatorii despre cât de sănătos este „coșul mediu” de cumpărături.
BRC, reprezentantul supermarketurilor britanice, a declarat că înghețarea prețurilor „i-ar obliga pe comercianții cu amănuntul să vândă bunuri în pierdere” și a respins măsura cerută de Guvern, numind-o „control al prețurilor în stilul anilor 1970”.
Helen Dickinson, directorul executiv al BRC, a declarat că există deja „o concurență acerbă între supermarketuri”, ceea ce a dus la scăderea prețurilor. „Provocarea cu care se confruntă comercianții cu amănuntul este o combinație între creșterea costurilor energiei și a mărfurilor, rezultată din conflictul din Orientul Mijlociu, și costul tot mai mare al politicilor interne ale guvernului”, a adăugat ea.
Rata creșterii prețurilor la alimente este în prezent de 3,7% - în timp ce rata generală a inflației a fost de 3,3% în martie. Analiștii au avertizat că rata creșterii prețurilor la alimente ar putea ajunge la aproape 10% până la sfârșitul anului.
În perioada de stagflație din anii ’70, Guvernul britanic a încercat să controleze situația prin înghețarea salariilor și introducerea unui sistem prin care firmele nu puteau crește prețurile fără aprobarea autorităților. Măsurile au dus la penurie și greve masive. Acest context a contribuit decisiv la venirea la putere a premierului Margaret Thatcher, care a abandonat politica de control al prețurilor și a mers spre liberalizare economică.