Ministerul Economiei a elaborat un proiect de lege privind resursele hidrominerale prin care îşi propune să facă ordine pe piaţa apelor îmbuteliate, adică atât a apelor minerale naturale, cât şi a celor de izvor sau de masă. Din păcate, acum, cele mai multe ape îmbuteliate existente pe piaţă fac parte din aşa numitele ape „de masă”, „de băut” sau „de izvor” pentru care nu există o legislaţie clară. Aceşti producători nu au nevoie de licenţă aşa că în PET-urile scoase la vânzare pot pune apă de la robinet, din lac sau dintr-o fântână. Cum nu plătesc nici redevenţe, aceştia fac concurenţă neloială firmelor care vând apă minerală.
Proiectul de lege publicat deja pe site-ul Ministerul Economiei va pune pe picior de egalitate producătorii de ape îmbuteliate. Şi firmele care îmbuteliază așa-numitele "ape de izvor" și "ape de masă" vor fi obligate să încheie contracte de concesiune cu Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) care gestionează în numele statului rezervele hidrominerale. În plus, aceste firme vor plăti redevențe și taxe de exploatare la bugetul de stat la fel ca şi operatori concesionari de ape minerale. De asemenea, se introduce chiar și pentru apele de izvor exigența recunoașterii oficiale a caracteristicilor acestora de către ANRM, în baza une documentații tehnice, la fel ca pentru apele minerale naturale. Acum, producătorii de apă îmbuteliată de izvor și de masă nu sunt obligați să plătească redevențe și taxe de exploatare la bugetul de stat şi astfel aceștia își permit să practice prețuri semnificativ mai mici decât producătorii de ape minerale naturale. Aşa se face că în prezent există peste 400 de producători din domeniul apelor, din care numai 30 de ape minerale.
Proiectul de lege a resurselor hidrotermale prevede că taxa anuală pentru activitatea de prospecţiune se stabileşte la 1 euro/ha, taxa anuală pentru activitatea de explorare la valoarea de 5 euro/ha, iar taxa anuală pentru activitatea de exploatare la 100 euro/ha. Asta înseamnă o majorare cu peste 67% față de nivelul actual a taxei anuale pe suprafață de explorare a acestor resurse și cu 34% a taxelor de prospecțiune și de exploatare a acestora
ANRM îşi face marcă proprie de apă
Societatea Națională a Apelor Minerale (SNAM), care deține în concesiune circa 75% din numărul total de perimetre de exploatare de ape minerale naturale din România, îşi va crea o marcă proprie de apă minerală îmbuteliată şi-şi va cumpăra o instalaţie de îmbuteliere. Inițiativa figurează în ambele programe de guvernare ale PSD. Compania intenționează de mai mulți ani să-și deschidă fabrici proprii de îmbuteliere, însă proiectul nu s-a materializat până acum, din cauza unui document al Consiliului Concurenței în care se preciza că nu ar fi de dorit ca societatea care exploatează apele minerale să se ocupe și de îmbutelierea lor.
SNAM vinde acum apa minerală naturală extrasă îmbuteliatorilor la prețul reglementat de 36,22 lei/mc
Consumul de apă minerală naturală în România pe cap de locuitor este de 50 - 55 de litri pe an, la jumătate comparativ cu media înregistrată la nivelul Europei
Ţinem Europa cu apă 25 de ani
România ar putea asigura apa minerală necesară ţărilor europene pe o perioadă de 25 de ani pentru că deţine 60% din zăcămintele de ape minerale existente în Europa. Adică circa 8.500 de izvoare, comasate în principal în judeţele Covasna, Harghita şi Suceava.
Statul, prin Societatea Naţională a Apelor Minerale, deţine 75-80% din rezervele de apă omologate în România, dar exploatează doar 20%.
Apă de masă din puţuri împuteliată în PET-uri cancerigene
Din păcate, cele mai multe ape îmbuteliate existente pe piaţă nu fac parte din categoria apelor minerale licenţiate, ale căror izvoare sunt monitorizate timp de doi ani înainte de a fi recunoscute în mod oficial. Singura instituţie care avizează acum aceste surse de apă este Direcţia de Sănătate Publică. Pe site-ul Ministerului Sănătăţii există o listă cu ape potabile îmbuteliate, care cuprinde peste 150 de sortimente. Toate din categoria „mai ieftine”, dar mai greu de urmărit de autorităţi. Pentru a obţine un preţ mic, de multe ori şi calitatea PET-ului lasă de dorit, ceea ce creşte riscul pentru sănătate. Mai multe studii au atras atenţia, de-a lungul ultimilor ani, asupra posibilităţii trasferului unor chimicale din compoziția recipientelor de plastic în apa conținută de acestea. De aceea, PET-urile au un cod inscripţionat pe ele care ne indică cât de sigure sunt.