Problemele au apărut în decembrie, iar până acum autoritățile locale și Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), filiala Constanța, nu au făcut nimic pentru desecarea zonei. Proprietarii de terenuri afectați sunt disperați și spun că, deși au polițe de asigurare pentru culturile agricole, acest lucru nu-i ajută pentru că un astfel de risc nu este asigurat, mai ales în situațiile în care există sisteme pentru irigații și desecări, cum este la ei. Inundarea zonei este cauzată de infiltrațiile provocate de apele Dunării.
Cu această problemă proprietarii de terenuri din zonă s-au mai confruntat și în anii trecuți și de fiecare dată au fost nevoiți să plătească din propriile buzunare scoaterea apei. ANIF Constanța susține că nu intervine să-i ajute, pentru că nu are bani prevăzuți în buget pentru asemenea intervenții. Mai mult, le-a solicitat deja proprietarilor să aducă terenurile la starea inițială. „De fiecare dată am plătit noi scoaterea apei de pe sutele de hectare afectate. Anul acesta nu mai putem, nu mai avem bani. Inputurile pentru înființarea culturilor au crescut de 2-3 ori, în timp ce prețurile produselor agricole au rămas aceleași ca acum câțiva ani. Suntem disperați, pentru că nu ne ajută nimeni. Primăria din orașul Hârșova ne ignoră și spune că nu este nicio problemă în zonă, drept pentru care primarul refuză să convoace Comisia pentru dezastre, iar ANIF se spală pe mâini și ne spune că nu are bani prevăzuți în buget”, ne mărturisește unul dintre proprietarii de terenuri loviți de acest dezastru.
ANIF: dacă plătiți, pornim stațiile
Jurnalul a stat de vorbă cu mai mulți proprietari de terenuri de aici și toți reclamă indiferența autorităților. „Noi deținem pe balta orașului Hârșova 185 de hectare cultivate din toamna anului 2023: 50 de hectare cu orz și 80 de hectare cu rapiță. Din cauza nivelului Dunării și a canalelor de desecare care aparțin ANIF-ului Constanța au început să apară infiltrații. În urma discuției cu cei de la ANIF, ei ne-au sugerat că dacă plătim, pornesc stațiile de desecare, stații care duc apa la 8 km de zona unde dețin eu terenul. În urma infiltrațiilor de apă, sunt distruse cel puțin 35 hectare de orz, aproximativ 15 hectare de rapiță și 35 hectare care urmau să fie semănate în primăvară cu porumb. Pentru anul 2024 aceste terenuri sunt compromise și nu pot fi folosite. Am înțeles că în alte județe, în momentul în care apar infiltrații, menționez, infiltrații, nu inundații de aproximativ 1,3 metri cum sunt la noi, fermierii fac înștiințări către primăriile pe raza cărora dețin terenul. Primarul face adresă mai departe către prefectură, iar aceasta formează o comisie, verifică în teren situația și pornesc stațiile de desecare. Pe situații de urgență la noi acest lucru nu este posibil. Prefectul a întrebat în mai multe rânduri dacă a plouat, ca să poată declara zona calamitată, de parcă această calamitatea este provocată numai de ploaie. În cazul nostru, zona a fost calamitată din cauza nivelului Dunării. În primăvara anului 2023 am făcut o investiție și am montat un pivot pentru irigații pe una din parcele. Acest pivot este acum în apă. Am demontat motoarele care angrenau trenurile de roți, pentru că apa ajungea la ele. Această situație se repetă aproape în fiecare an. Canalele de desecare care aparțin ANIF-ului nu au fost curățate și drenate în ultimii 25 de ani. Drumurile de acces către parcele nu mai sunt practicabile din cauza deversării apei din canalele ANIF-ului pe drumuri și în sole”, ne spune Coroiu Săndel, unul dintre proprietarii de terenuri.
Fermierul Ștefan Năstase: „Reparăm drumurile pe banii noștri, iar acum jumătate sunt distruse de apă”
Ștefan Năstase administrează în zonă 220 de hectare (185 ha proprietate), din care la ora asta sunt afectate de excesul de apă 55 ha cu grâu, 5 ha cu rapiță și 3 instalații de irigații tip pivot, care nu mai pot fi acționate în vederea efectuării lucrărilor agricole din primăvară-vara 2024. „Acestea sunt problemele noastre.
Deocamdată ne așteaptă încercări grele în lupta cu statul criminal reprezentat de Primăria Hârșova, Prefectura Constanța, ANIF și cine știe ce provocări vor mai apărea. Drumurile de exploatare din zonă, drumuri de pământ, sunt întreținute de fermieri, Primăria Hârșova nu face nimic, doar ne jupoaie cu impozite. Numai eu, Ștefan Năstase, am reparat 22 km de drumuri anii trecuți, Toți fermierii repară anual aceste drumuri și vorbim despre 50 km. Acum, mai mult de jumătate din acestea sunt distruse de infiltrații”, a mai adăugat Ștefan Năstase.
Curățarea canalelor nu a mai fost făcută
Curățarea canalelor de desecare, decolmatarea lor, nu s-a mai făcut din anul 2000, susțin oamenii, care arată cu degetul spre ANIF Constanța. „Niciodată, în nicio vară ANIF-ul nu execută lucrările simple de întreținere a canalelor și aici mă refer la erbicidarea stufului, la extirparea vegetației nefolositoare care obturează buna scurgere a apei. Mă întrebați dacă am dovezi? O singură privire asupra oricărui canal în acest moment vă va demonstra spusele noastre: vegetația uscată aflată pe șenalul canalelor demonstrează că lucrările nu au fost executate faptic sau substanțele chimice de curățare s-au furat. Sau amândouă variantele sunt valabile”, afirmă ei.
„Fermierii din zonă au fost acuzați de obturarea canalelor sau de devierea acestora. Nimic mai fals. În ultimii ani fermierii și-au curățat canalele proprii, plătind sute de mii de lei unei firme specializate în lucrări terasiere. Tot ceea ce spun se poate proba cu documente, extrase bancare. Aceeași firmă a executat lucrările pentru toți marii fermieri din zonă”.
Reprezentantul unei societății agricole
Altă societate, același dezastru
Reprezentantul societății KROKUS 2005 SRL, care lucrează în zonă ceva mai mult de 1.000 de hectare de teren, spune că are pagube mari din cauza infiltrațiilor de apă, dar mai ales a indiferenței cu care îi tratează Primăria orașului Hârșova și conducerea locală a ANIF. „În acest moment lucrăm puțin peste o mie de hectare. Avem 120 de hectare cu rapiță, dar 35 ha sunt distruse 100%. Cu orz sunt cultivate 200 ha, din care 60 ha sunt distruse 100%. De asemenea, din cele 88 ha cu lucernă, cultura de pe 22 ha este calamitată 100%. În acest moment nu putem cultiva 300 de hectare din cauza excesului de umiditate, a apei deversate din canalele de desecare aflate în proprietatea ANIF-ului”, spune reprezentantul societății KROKUS 2005 SRL.
Lacto Geminico SRL are un sfert din suprafață afectată de inundații
Una dintre cele mai mari societăți agricole din zonă este Lacto Geminico SRL. Ea lucrează aproximativ 1.200 de hectare, din care în jur de 300 sunt inundate. Acestea nu se pot lucra sau nu există căi de acces către ele, ne-au transmis reprezentanții societății. Lacto Geminico SRL este o societate axată pe integrarea producției, ea având culturi vegetale, sector zootehnic și producție de lapte.
Comuna Ciobanu deține în zona calamitată o mare suprafață de islaz comunal, din care peste 300 de hectare sunt afectate.
Din 500 ha, jumătate sunt sub apă
Societatea Euroagro Invest lucrează circa 500 de hectare lângă orașul Hârșova, iar pe data de 27 februarie mai bine de jumătate se aflau sub apă. „Avem la momentul actual din culturile de vară și toamna sub apă în jur de 50 ha, iar pe terenul pe care urmează să înființăm culturi de primăvară nu știu dacă ne putem apropia în următoarele patru luni, ceea ce este foarte târziu. Avem 215 ha la acest moment sub apă, nu putem să facem nici măcar o lucrare. Aceste terenuri sunt afectate din cauza canalelor care aparțin ANIF și care nu au mai fost decolmatate de ani buni. Ba mai mult, noi, cei din zonă, care avem teren acolo încercăm să facem lucrări de decolmatare a canalelor pe banii noștri, iar cei de la ANIF nu ne dau voie. Avem proiecte de sisteme de irigații și nu le putem pune în aplicare din cauza apei aflate pe teren”, ne-au transmis reprezentanții societății agricole Euroagro Invest.
Întreprinderea Familială Bulancea Viorel are afectată o suprafață de 100 de hectare, dintre care 50 de hectare sunt cultivate cu orz și rapiță, iar alte 50 de hectare pregătite pentru cultura de porumb în 2024 sunt sub apă.