Nu sunt de aceeași părere, însă, hotelierii. Aceștia spun că ministrul își face treaba și chiar înțelege nevoile industriei ospitalității. Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) nu susține demiterea ministrului, iar patronii de hoteluri spun că agențiile de turism nu au niciun motiv de revoltă și nici de a cere bani de la stat pentru pierderile din 2021, afacerile lor nefiind afectate de restricții anul trecut. În plus, hotelierii acuză agențiile că nu au făcut eforturi pentru a aduce turiști străini în România și nu ar trebui să fie despăgubiți pentru afacerile lor prin care trimit românii în alte țări.
Agențiile de turism susțin că actuala conducere a Ministerului Antreprenoriatului și Turismului a ratat până acum toate obiectivele majore asumate la începutul mandatului. Pe 30 august, ministrul Daniel Cadariu a declarat că programul HoReCa 2, pe care îl coordonează, ar urma să atingă o țintă: „10% din PIB pentru industria de turism”. Această „țintă” probabil a reprezentat excesul de zel al ministrului care s-a grăbit să facă declarații fără acoperire, pentru că de 32 de ani știu absolut toți cei care lucrează în acest domeniu că nu s-a depășit niciodată măcar 3% ca aport al industriei ospitalității la Produsul Intern Brut. Iar asta, în vremurile bune, când nu era nici pandemie, nici război, nici criză economică mondială. Așadar, „ținta” pentru care i se cere demisia ministrului Cadariu e fantasmagorică, mai ales în această perioadă.
Unii publicitari vor 10% din PIB
Au mai fost unele dezbateri la care a participat și ministrul, la începutul acestui an, unde experți în marketing și publicitate au explicat că statul român ar trebui să funcționeze ca o companie multinațională și să investească 10% din profitul anual în promovare – în cazul acesta fiind promovarea turismului. Din exprimarea ministrului, preluată în comunicatul ANAT, poate să reiasă și că procentul de 10% din PIB se referă la investiția statului român în promovarea țării noastre ca destinație turistică. Dar indiferent cât de mult și-ar dori publicitarii astfel de contracte cu statul, este mai mult decât nerealist să credem că o țară care alocă 2,5% din PIB pentru Educație, 2,5% pentru Armată, cu războiul la graniță, și 8% din PIB pentru Sănătate, ar putea aloca 10% din PIB pentru promovare turistică, Guvernul plătind 2,5 milioane de ajutoare de subzistență pentru hrana românilor săraci.
Cerințele agențiilor nu sunt, totuși, atât de absurde, cerând doar un buget de zece ori mai mare decât cel actual. „În 2022 Ministerul a alocat pentru promovarea României un buget de 1,5 milioane de euro, o sumă derizorie raportată la nevoile reale, de circa 10 ori mai mari”, se arată în același document. În lipsa celor 15 milioane de euro pe care le cer pentru promovare, agențiile de turism dau vina pe Guvern, spunând că fără publicitate nu pot aduce străini să ne viziteze țara.
Chiar ei spun că avem „incoming zero”
Teza susținută de ANAT e contrazisă, însă, chiar de cele câteva agenții care au reușit să aducă turiști străini în România, pe cont propriu, făcând singure promovarea de care era nevoie pentru grupurile lor țintă. Dar agențiile cer demiterea ministrului, acuzându-l că nu și-a atins „ținta”.
Reprezentanții agențiilor de turism îi mai reproșează ministrului că a lăsat secretari de stat fără experiență să se ocupe de acest domeniu, în loc să-l gestioneze chiar el. Iar schema de ajutor de stat HoReCa 2, care avea ca scop compensarea pierderilor cauzate de Covid în 2021, raportat la 2019, nu a fost respectată. „Scăderea cifrei de afaceri cumulate a agențiilor de turism în 2020 față de 2019 a fost de 69%, de la 2,335 miliarde de lei în 2019, la 727,5 milioane de lei în 2020. În spiritul unei corecte informări, ne-am fi așteptat ca Ministerul să ne comunice de la bun început că nu sunt bani sau că nu se dorește realizarea acestei scheme de ajutor, și nu să aștepte să expire cadrul legal, pentru ca mai apoi să ne spună, din nou, că începe munca pentru HoReca 2 pe cadrul temporar Ucraina, care dispune de buget sensibil mai mic și s-ar traduce într-un ajutor de circa 1000 euro / IMM”, se mai arată în comunicatul ANAT.
Nu de aceeași părere sunt hotelierii, care spun că ei au avut pierderi cauzate de pandemie, pentru că li s-au închis hotelurile, în timp ce agențiile au vândut în continuare vacanțe în străinătate, fără a fi afectate prea mult, mai ales în 2021. „Cât timp ei vând alte destinații și nu aduc turiști străini în România, nu au de ce să primească bani de la statul român. Afacerile lor nu au fost afectate de restricțiile impuse de Guvernul României, în 2021, pentru că au vândut foarte bine pachete turistice în străinătate, în timp ce chiar ei recunosc faptul că incomingul este zero”, spun reprezentanții FPTR.
ANAT îi cere soluții premierului Nicolae Ciucă pentru a sprijini agențiile de turism și în situația actuală, a blocării activității Blue Air. Reprezentanții FPTR susțin că agențiile ar fi trebuit să știe ce probleme avea compania și să nu cumpere zborurile de la aceasta.