Cu o creștere alarmantă a incidenței în ultimele trei decenii, operaţia cezariană a devenit una dintre cele mai frecvente intervenţii chirurgicale efectuate la femei. La acest capitol, statisticile plasează România în fruntea clasamentului european, deși Organizația Mondială a Sănătății subliniază că cezariana ar trebui să fie excepția de la regulă, adică să fie făcută doar atunci când nașterea naturală implică un risc major pentru făt sau pentru mamă. Care sunt motivele acestui trend ascendent și care sunt avantajele și dezavantajele într-un caz și în celălalt a explicat, pentru Jurnalul, dr. Bogdan Chirculescu, specialist obstetrică-ginecologie. De asemenea, medicul arată și care sunt cele mai frecvente indicații medicale pentru operația cezariană.
Care este proporția, în România, dintre nașterile naturale și cezariene? Și câte dintre operațiile de cezariană se fac la cererea viitoarelor mame, și nu din considerente medicale?
Dr. Bogdan Chirculescu: - În România, datele legate de incidența operației cezariene nu sunt centralizate. O analiză realizată de Organizația Mondială a Sănătății în 2015, pe baza diverselor raportări științifice, estima o creștere a incidenței operației cezariene de la 5% în anul 1990, la 35% în 2010. Probabil că incidența nașterilor prin operația cezariană depășește astăzi 50% în multe spitale publice din România, aceste cifre depășind chiar 70% în unele spitale private.
În ceea ce privește a doua întrebare, răspunsul este imposibil de dat, deoarece în România nu există conceptul de naștere prin operație cezariană la cererea pacientei, prin urmare, nu există studii și statistici referitoare la această problemă.
Din câte știu, sunt și multe cazuri în care medicii recomandă cezariana, chiar dacă nu există neapărat indicații medicale pentru această intervenție. Care sunt motivele?
Dr. Bogdan Chirculescu: - Sigur că aici ar trebui să fie întrebați medicii care fac aceste recomandări. Probabil că motivele care stau la baza acestor indicații sunt date de comoditatea unei nașteri programate și posibil de teama unor eventuale litigii.
Care este proporția în alte țări?
Dr. Bogdan Chirculescu: - Trendul crescător al incidenței nașterilor prin operație cezariană este observat la nivel mondial, nu doar în România. Acest lucru a determinat Organizația Mondială a Sănătății să tragă un semnal de alarmă și a propus o rată de 15% a operațiilor cezariene ca fiind acceptabilă. Dintre statele europene, țările care se apropie de aceste valori sunt: Finlanda (16,1%), Norvegia (17,3%) și Croația (18,7%). Acest trend ascendent nu este neapărat pus în legătură cu modificarea, de-a lungul timpului, a patologiilor apărute în cursul sarcinii, fiind datorat în mare parte lipsei de educație medicală a pacientelor, a creșterii numărului de acuzații de malpraxis și, desigur, expansiunea sistemului de sănătate privat.
Când este recomandată, totuși, nașterea prin cezariană?
Dr. Bogdan Chirculescu: - Indicațiile nașterii prin operație cezariană sunt multiple. Dintre aceste voi enumera câteva: distociile (disproporție între pelvisul matern și făt) datorate poziției sau dimensiunii fătului, placenta care acoperă orificiul uterin, infecții materne (infecția HIV), sarcini gemelare sau de ordin superior, cancer cervical, suferință fetală acută sau cronică, urgențe medicale sau chirurgicale ce pun viața mamei sau a fătului în pericol etc.
Care sunt avantajele și dezavantajele într-un caz și în celălalt?
Dr. Bogdan Chirculescu: - Principalele avantaje ale operației cezariene sunt: eliminarea posibilelor evenimente de asfixie fetală în timpul travaliului, reducerea riscului de apariție a traumatismelor fetale datorat nașterii și posibil efect protector pentru diverse patologii legate de planșeul pelvin.
În ceea ce privește riscul asociat nașterii prin operație cezariană:
- pe termen scurt: incidență crescută a infecțiilor postnatale și a trombozelor venoase, durată mai mare de internare și de recuperare postnatală și, nu în ultimul rând, riscul de moarte maternă care este de trei ori mai mare comparativ cu nașterea naturală.
- pe termen lung: crește riscul de apariție a placentelor cu aderență anormală ce cresc riscul de sângerare și pierdere a uterului la o sarcină ulterioară.
Referitor la nașterea naturală, avantajele sunt multiple. Recuperarea este spectaculoasă, lactația se instalează într-un timp scurt, nu necesită tratamente și îngrijiri medicale laborioase, are o incidență scăzută a depresiei postpartum și pare că scade incidența cancerului de sân. Totodată, copiii născuți natural au un risc mai mic de autism, astm bronșic și hipoglicemie. Trecerea prin filiera pelvină duce la contaminarea fătului cu bacterii benefice de la mama, cu adaptare digestivă mai bună și fortificarea sistemului imunitar.
Principalul dezavantaj al nașterii naturale este disconfortul dureros datorat contracțiilor uterine, disconfort ce poate fi controlat ușor în ziua de astăzi prin intervenții specifice.
Sunt multe femei care, după ce au făcut cezariană, la primul copil, își doresc să nască natural al doilea copil, dar se tem că asta le-ar afecta cicatricea rămasă după prima naștere. Este posibilă nașterea normală după cezariană? Care sunt riscurile?
Dr. Bogdan Chirculescu: - Această situație este cunoscută sub numele de naștere naturală după operația cezariană (NVDC). Acest tip de naștere este posibil și din ce în ce mai solicitat de către pacientele care au avut nașteri prin operație cezariană. Are avantajele date de nașterea naturală, dar vine și cu riscul de ruptură uterină. Această ruptură se produce de obicei la nivelul vechii cicatrici uterine, dar, din fericire, incidența estimată este de 0,5-1%. În cazul apariției rupturii uterine, viața fătului poate fi pusă în pericol. Sunt paciente care înțeleg foarte clar aceste riscuri și doresc NVDC, iar noi le susținem în decizia lor.
O statistică Eurostat, realizată la sfârșitul anului trecut, ne clasează pe locul al doilea, după Cipru, la numărul de cezariene, din toate țările Uniunii Europene. Concret, 60% dintre copiii care se nasc în România se nasc prin cezariană.