Combinatul de Oțeluri Speciale Târgoviște, vândut pentru 230 de lei
Un exemplu grăitor este Combinatul de Oțeluri Speciale Târgoviște, cu o istorie de peste 50 de ani. După 1989, combinatul a devenit societate comercială pe acțiuni, iar în 2002 a fost preluat de grupul rus Mechel, care l-a băgat în insolvență, lăsând datoriile la stat să crească. În 2013, combinatul a fost vândut unei alte firme cu capital rusesc la prețul derizoriu de 230 de lei. Ulterior, în 2022, un grup italian a cumpărat combinatul pentru aproape 40 de milioane de euro, când producția era deja redusă drastic, iar numărul salariaților ajunsese la doar 25. Noii proprietari au promis investiții majore, însă până în 2025 optimismul s-a diminuat.
Carlo Beltrame, CEO-ul grupului italian, recunoaște că momentan combinatul nu produce cantități suficiente pentru a satisface piața internă și pentru a impune standarde internaționale. România are nevoie de cel puțin patru astfel de fabrici pentru a acoperi cererea internă și a reduce dependența de importurile masive de oțel-beton, în special din China.
Industria siderurgică românească s-a redus dramatic în ultimele decenii: dacă în 2010 se produceau 6 - 7 milioane de tone de oțel, în prezent cantitatea a scăzut la aproximativ 1,4 milioane de tone. Combinatul Siderurgic Galați, cel mai mare din țară, și-a trimis angajații în șomaj tehnic, iar Combinatul din Hunedoara a oprit definitiv producția, înregistrând pierderi majore.
Criza energetică și prețurile mari la energie electrică afectează direct competitivitatea industriei. România plătește cea mai scumpă energie din Europa, ceea ce face ca producția locală să fie neviabilă în competiția cu alte țări europene sau din afara Europei.
Ce implică declinul industriei siderurgice
Fostul ministru al Economiei, Florin Spătaru, recunoaște lipsa unei scheme clare de sprijin pentru industria siderurgică și subliniază necesitatea unei schimbări tehnologice pentru folosirea unor oțelării mai eficiente energetic.
Premierul Ilie Bolojan a atras atenția că prețul ridicat al energiei reprezintă un risc major pentru supraviețuirea acestei industrii esențiale. Industria auto, care reprezintă 14% din PIB-ul României și 30% din exporturi, depinde semnificativ de materialele din oțel produse local.
Analistul financiar Iancu Guda subliniază că, deși industria a scăzut ca pondere în PIB, ea este încă al treilea contribuitor la economiei României, cu 15% din PIB în 2024, deși cu o tendință de scădere în ultimii ani.
Pierderile de locuri de muncă din industrie s-au ridicat la zeci de mii în ultimii 15 ani, dar în zonele unde managementul a fost eficient, productivitatea a crescut.
În concluzie, fără o susținere reală a statului și politici clare pentru industrie, România riscă să piardă nu numai o parte vitală a economiei, ci și stabilitatea socială legată de locurile de muncă din sectorul siderurgic. Problemele din industrie au și un impact direct asupra prețului locuințelor, care a crescut semnificativ pe fondul crizei oțelului beton, potrivit observatornews.ro.