Standuri unde sunt prezentate iniţiative româneşti de conservare sau reinterpretare a vechilor meşteşuguri pot fi vizitate, de miercuri până duminică, în curtea Muzeului Ţăranului Român din Capitală, la Forumul Tradiţiilor Creative.
Aflat la prima ediţie, evenimentul reuneşte pasionaţi ai tradiţiilor care au ales fie să dea acestora o dimensiune actuală, fie să facă eforturi de conservare. La standurile respective sunt prezentate proiecte dedicate tipului de cusături tradiţionale, plantelor de leac, obiectelor din lemn realizate prin tehnici vechi, artei creştine, dar şi o "Bancă de resurse genetice vegetale". Iniţiativele vizează limbaje artistice diferite - precum "Poveşti din calendar", ce readuce în atenţie istorii culese din folclor, Meşteshukar ButiQ - ce readuce la viaţă meşteşugul creării de bijuterii şi obiecte decorative din cultura romă, sau zone ale ţării - precum "Ecosistemul creativ Patzaichin", dedicat în special regiunii Deltei Dunării.
În timpul evenimentului de cinci zile vor fi organizate şi mese rotunde pe tema importanţei tradiţiilor.
Evenimentul are ca scop să "deschidă acest acces şi spre lumea care are o legătură şi cu industriile creative şi cu economia şi cu piaţa de muncă, de fapt, această relaţie care trebuie să devină organică, între lumea urbană şi lumea rurală", a afirmat managerul Muzeului Ţăranului Român, Liliana Passima, la conferinţa de presă de deschidere a forumului. La rândul său, Vincent Lambotte de la Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti, a precizat că evenimentul are şi susţinerea CE, deoarece păstrarea tradiţiei este un aspect important.
Totuşi, păstrarea tradiţiei nu înseamnă conservarea strictă a vechiului, a arătat antropologul Vintilă Mihăilescu, el amintind o replică a lui Andrei Pleşu, de la deschiderea oficială a Muzeului Ţăranului Român: "Aici se experimentează cu ceva vechi". "Important este ce facem cu acel vechi", a spus Mihăilescu.
La evenimentul de deschidere a forumului, Ivan Patzaichin a vorbit despre proiectul de a conserva tradiţiile şi meşteşugurile din Deltă.
"Am pornit cu gândul că vom face lucruri frumoase şi ne-am trezit că avem peste 100 de specialişti care au contribuit, care au adăugat ceva la proiectele noastre", a povestit acesta. El a vorbit despre îmbinarea de nou şi vechi, în eforturile de conservare. "Foarte multă lume se gândeşte că trebuie să te întorci înapoi cu 100 de ani, dar lucrul acesta se poate face mult mai modern, poţi să vii cu nou, păstrezi tradiţia, dar vii şi cu ceva nou, aşa cum (...) am reuşit că creăm această canotcă, ce păstrează tradiţia, este o lotcă, are aceeaşi alură, formă, tot, dar este mult mai uşoară", a subliniat el. AGERPRES