Sistemul energetic românesc traversează cea mai neagră perioadă a sa. Insolvenţele şi falimentele înghit tot mai multe companii, inclusiv din zona energiei regenerabile, iar marile proiecte strategice, de care şi-au legat speranţele toate guvernele, s-au dovedit doar baloane de săpun. Ministerul Energiei promite că în câteva săptămâni va prezenta draftul noii Strategii energetice, un document care ne va spune cum se va dezvolta sistemul până în 2030. La cum arată el astăzi, aceasta ar trebui să se numească mai degrabă Strategia de salvare a sistemului energetic.
Situaţia dificilă a marilor jucători din piaţa de energie este rezultatul anilor în care au fost căpuşaţi, cu protecţia politicului, de firmele baronilor locali, dar şi a lipsei de viziune a directorilor care au fost numiţi mai degrabă pe criterii politice decât de competenţă. Nu în ultimul rând, lipsa apetenţei pentru restructurarea sistemului, de care au dat dovadă majoritatea guvernelor, a lăsat urme adânci.
CEH, aproape de faliment
Complexul Energetic Hunedoara, unitate cu rol strategic în siguranţa sistemului, se află de anul trecut în insolvenţă, dar situaţia lui financiară a continuat să se agraveze. Perspectiva falimentului este tot mai aproape, dar Ministerul Energiei promite că nu se va întâmpla asta, deşi realitatea contrazice această promisiune. Chiar şi administratorul judiciar al companiei se arată sceptic în privinţa salvării. „În ceea ce ne priveşte, suntem sceptici cu privire la reuşita reorganizării activităţii Complexului Energetic Hunedoara SA”, arăta acesta într-un raport, atrăgând atenţia că, dacă va constata imposibilitatea derularii unui plan de reorganizare, va solicita instanţei intrarea în faliment.
Fiscul pune sechestru la CE Oltenia
Nici la Complexul Energetic Oltenia lucrurile nu stau bine. Situaţia financiară s-a înrăutăţit în prima jumătate a anului, contabilizându-se pierderi de peste 138,25 milioane de lei, în condiţiile în care în perioada similară a anului trecut a bifat un profit de 13,5 milioane de lei. În paralel, datoriile la bugetele statului au crescut în numai şase luni de la zero la circa 60 de milioane de lei. Pentru a se asigura că datoriile vor fi achitate, ANAF a instituit sechestru asigurător pe unele bunuri ale companiei.
CNU, cu ochii spre Bruxelles
Compania Naţională a Uraniului (CNU) a intrat şi ea pe lista falimentelor, chiar dacă este nedeclarat, după ce la sfârşitul anului trecut şi-a pierdut cel mai mare client, SN Nuclearelectrica. Astfel, planurile de dezvoltare, deschiderea unei noi exploataţii de uraniu şi construirea unei uzine de prelucrare au fost băgate la sertar. Singura şansă de salvare a rămas acordarea unui împrumut de stat în valoare de 62 de milioane de lei, dar totul depinde de avizul Comisiei Europene. CNU este acum în imposibilitatea continuării activităţii, nemaiavând resursele financiare necesare desfăşurării activităţii.
Hidroserv, înecată în pierderi
Pentru Hidroserv, filiala de mentenanţă a companiei Hidroelectrica, intrarea în insolvenţă a devenit o chestiune de zile. Înfiinţată în 2013, ea a intrat rapid în declin după ce Hidroelectrica a redus contractele de mentenanţă. Anul trecut a înregistrat pierderi de aproape 11 milioane de lei, ele adăugându-se celor de 17 milioane de lei din anii anteriori. Cu un astfel de pasiv, insolvenţa este singura soluţie.
La RAAN zumzăie doar flexul
Acum un an, la Fabrica de Apă Grea de la Halânga din cadrul Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare (RAAN) se punea lacătul, după trei ani de insolvenţă şi acumularea unor datorii de peste 310 milioane de lei. De-a lungul timpului, platforma industrială de aici a fost supusă unui jaf sistematic prin contracte cu dedicaţie, iar autorităţile au asistat impasibile. Acum, instalaţiile fostului producător de apă grea sunt numai bune pentru afacerile cu fier vechi.
Megaproiectele devin himere
Marile proiecte energetice, hidrocentrala cu acumulare prin pompaj de la Tarniţa-Lăpuşteşti şi cablul submarin de transport al energiei către Turcia, care se vântură de ani de zile, s-au spulberat. După ce s-au cheltuit peste 20 de milioane de euro pe studii începând cu 2003 pentru hidrocentrala de 1,2 miliarde de euro de la Tarniţa, autorităţile şi-au dat seama că aleargă după o himeră. Hidroelectrica spuse acest lucru încă din 2006, dar banii trebuiau cheltuiţi. Mai mult, din 2013, persoanele angajate la compania de proiect au fost plătite cu circa 7.000 de lei/lună pentru a sta degeaba. Acum, procurorii au intrat pe fir. Cam la fel stau lucrurile şi cu proiectul cablului submarin. În ultimii ani, Turcia a tot trimis semnale că nu o mai interesează această investiţie, dar ai noştri au continuat să viseze. Anul acesta s-au trezit din somn.
Schimbarea redevenţelor, la loc comanda
Una dintre marile provocări pentru actualul Executiv a fost schimbarea regimului redevenţelor petroliere, dar aceasta s-a dovedit o nucă prea tare. Deşi promitea că în această toamnă va veni cu proiectul în Parlament, astfel încât legea să intre în vigoare la începutul lui 2017, acest lucru nu se va întâmpla. Potrivit lui Artur Stratan, preşedintele Asociaţiei Române a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră (ROPEPCA), discuţiile s-au blocat la Ministerul Finanţelor, ele urmând să fie reluate de la zero cu noul Executiv. În aceste condiţii, cel mai devreme ar putea intra în vigoare din 2018.
Sectorul energiei termice se confruntă cu mari probleme de ineficiență. Instalațiile au, în cea mai mare parte, durata de viață normată depășită și performanțe tehnice și economice foarte scăzute, ceea ce generează costuri mult mărite și probleme sociale - Raportul comisiei de lucru pentru elaborarea Strategiei energetice