Putin sosește în China la puțin peste o săptămână de la inaugurarea unui nou mandat, prin care și-a asigurat dominația autocratică până în 2030, în urma unor alegeri în care nu a întâmpinat o opoziție reală.
Vizita sa, derulată în zilele de 16 și 17 mai, reflectă în oglindă propria vizită de stat a lui Xi la Moscova, cu mai bine de un an în urmă. La vremea respectivă, Xi marca, la rândul său, începerea unui nou mandat de președinte, după ce, la fel ca Putin, a rescris regulile în privința duratei până la care un lider poate rămâne în fruntea țării.
Întâlnirea lor are loc cu câteva luni înainte de alegerile prezidențiale americane, în condițiile în care SUA se confruntă cu reacții internaționale tot mai vehemente, din cauza sprijinului lor pentru războiul Israelului din Gaza.
Din această perspectivă, întâlnirea de la Beijing le va oferi cu siguranță celor doi lideri un prilej de reevaluare a modalităților prin care noua realitate globală poate contribui la ambiția lor comună de a eroda și de a oferi o alternativă la puterea americană.
Vizita are loc, de asemenea, în contextul în care cei doi conducători acționează în cadrul a ceea ce analiștii susțin a fi o coordonare încă slabă, dar în creștere a intereselor dintre Iran și Coreea de Nord, țări declarate antiamericane.
Phenianul - a cărui economie depinde aproape în întregime de China - este acuzat de guvernele occidentale că ajută Rusia cu muniție de război. La fel, susțin SUA, procedează și Teheranul, care este sprijinit economic de Rusia și China și este un jucător important în conflictul din Orientul Mijlociu.
Putin sosește în vizita de stat de două zile încurajat de supraviețuirea economiei sale de război și pe fondul unei noi ofensive majore de-a lungul unor puncte cheie ale liniei frontului din Ucraina. Pentru Xi, proaspăt întors dintr-un turneu european, vizita este o oportunitate de a arăta că loialitatea lui față de Putin nu i-a diminuat capacitatea de a discuta cu Occidentul.
Într-un interviu cu agenția de știri de stat chineză Xinhua, publicat miercuri, înaintea călătoriei sale, Putin a salutat „marile perspective” ale parteneriatului dintre cele două state și eforturile lor comune „de a consolida suveranitatea, a proteja integritatea teritorială și securitatea țărilor noastre”.
Ambii lideri și-au propus să aprofundeze cooperarea în „industrie și înalta tehnologie, spațiul cosmic și utilizările pașnice ale energiei nucleare, inteligența artificială, energia regenerabilă și alte sectoare inovatoare”, a adăugat Putin.
Dificultăți și paradoxuri
Imaginea acestei camaraderii ostentative ascunde însă o perspectivă mult mai dificilă, cel puțin pentru chinezi.
Presiunea Washingtonului asupra Beijingului crește tot mai mult, din cauza presupusului sprijin al Chinei pentru industria de apărare a Rusiei. De altfel, în recentul său turneu prin Europa, Xi a trebuit să navigheze în Franța printre subiecte tensionate, fiind întâmpinat cu fanfară doar în Serbia și Ungaria, în timp ce partenerul-cheie al Chinei, Rusia, rămâne izolat pe scena mondială.
Xi și-a intensificat apelurile către Europa și alte state, solicitându-le să contribuie la evitarea unui „Război Rece” și, sugerându-le, în același timp, să reziste la ceea ce Beijingul consideră a fi eforturile SUA de a sabota inițiativele Chinei.
Cu toate acestea, inclusiv prin faptul că îl primește pe Putin săptămâna aceasta, Xi însuși este perceput ca strângând relațiile cu Moscova pentru a accentua o divizare globală tot mai mare, care ar putea adânci diviziunile cu Occidentul, de a cărui tehnologie și investiții, spun experții, China are încă nevoie.
Asupra noii întâlniri dintre Xi și Putin planează amenințările occidentale ale unor măsuri mai ample împotriva Chinei, dacă aceasta continuă să trimită anumite bunuri în Rusia. Administrația americană susține că exporturile cu dublă utilizare permit Moscovei să își dezvolte industria de apărare.
O nouă serie de sancțiuni impuse de SUA la începutul acestei luni împotriva firmelor chineze și potențialul de a fi aplicate și mai multe, inclusiv de către UE, constituie un mare inconvenient pentru chinezi.
De cealaltă parte, China a declarat că monitorizează îndeaproape exporturile de bunuri cu dublă utilizare și neagă faptul că schimburile sale comerciale cu Rusia ar reprezenta altceva decât schimburi bilaterale normale.
Comerțul bilateral dintre cele două țări a atins anul trecut un nivel record de 240 de miliarde de dolari. Datele comerciale oficiale ale Chinei din martie și aprilie 2024 arată însă scăderi ale exporturilor către Rusia în comparație cu aceleași perioade ale anului precedent.
Această statistică indică faptul că Beijingul ar putea lua măsuri pentru a se proteja contra sancțiunilor occidentale, care lovesc tot mai adânc în sectoarele sale comerciale și financiare.
Cu toate acestea, este puțin probabil ca orice recalibrare în această privință să împiedice aprofundarea cooperării într-o serie de domenii între Rusia și China, care desfășoară în mod regulat exerciții militare și schimburi diplomatice.
De asemenea, este puțin probabil ca Beijingul să-și modifice abordarea de până acum, atunci când vine vorba despre războiul Rusiei în Ucraina.
„Rusia este fundamentală pentru marea strategie a Chinei.”, declara, recent, Manoj Kewalramani, director al departamentului pentru studii Indo-Pacific la centrul de cercetare „Takshashila Institution” din Bengaluru. Deși Beijingul nu dorește o escaladare, „există un interes profund în a se asigura că Rusia nu pierde războiul”, a precizat el.