Participanții, reprezentanți ai Guvernului, profesori din mediul universitar, elevi și studenți, organizații neguvernamentale implicate, precum și companii de top din România, au adus în prim-plan provocările pentru învățământul românesc care trebuie să țină pasul cu evoluția tehnologiei.
Sorin Ion, Ministerul Educației: „PNRR în educație e un succes”
Prezent la dezbateri, Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației, a pus accentul pe importanța digitalizării și a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în susținerea programelor de modernizare a școlilor. „Dacă ne gândim la școala viitorului, nu putem să nu pronunțăm cuvântul digitalizare, pentru că asta e epoca pe care o traversăm și modernizarea școlilor din România are în acest moment o amprentă a digitalizării extrem de apăsată și dacă spunem digitalizare, obligatoriu în învățământ vom spune PNRR. Din punctul nostru de vedere, PNRR în educație e un succes. Am lansat toate apelurile pe care ni le-am asumat și vă dau câteva cifre - 4.377 de laboratoare de informatică. Toate cifrele reprezintă fie proiecte deja implementate sau în curs de implementare, dar toate contractele acum sunt în anumite faze de execuție. Avem și 1.435 de laboratoare inteligente, avem sau vom avea foarte curând o imprimantă 3D, fiindcă e o dotare obligatorie într-un laborator inteligent. Sunt câteva licee, peste 300, care au chiar două laboratoare inteligente. Spunem noi că este unul dintre cele mai de succes programe pe care le finanțăm prin PNRR.
Avem aproape 90.000 de săli de clasă dotate cu echipamente IT. Avem circa 6.200 de unități de învățământ cu personalitate juridică, un proces însemnat. Nu mai zic de școli dotate, care înseamnă peste 5.800, adică aproape toate”, a spus oficialul din Ministerul Educației.
Buzăul este primul oraș digitalizat din România
Un exemplu că „se poate” este cel oferit de orașul Buzău, care a reușit să devină primul oraș digitalizat din România. Primarul Constantin Toma a explicat că educația a fost printre prioritățile sale și că dezvoltarea unei comunități constă în crearea și îmbunătățirea permanentă a capacității de dezvoltare în plan economic, educațional, social și cultural. „Am văzut că la Buzău ați pus educația sus pe lista de priorități. E un exemplu care demonstrează că nu doar grija pentru apă, canal, deșeuri și iluminat public trebuie să fie pe masa unui primar, ci și ce se întâmplă cu locuitorii orașului de acum și din viitor”, a spus Adi Ursu, moderatorul dezbaterii. „Așa este, am încercat de acum opt ani, de când sunt primar la Buzău, după ce am citit o definiție a dezvoltării unei comunități și m-a influențat. Dezvoltarea unei comunități constă în crearea și îmbunătățirea permanentă a capacității de dezvoltare în plan economic, educațional, social și cultural. Educația și cultura reprezintă jumătate din dezvoltarea unei comunități. Și în 2017-2019 am finalizat primul oraș digitalizat din România, prin acea platformă digitală de management școlar, suntem 27 de țări, cu catalog electronic, comunicare cu părinții, profesori. Am fost primul oraș din România care a putut să treacă la învățământul online imediat”, a explicat Constantin Toma, primarul Buzăului.
Mihnea Costoiu, rectorul UPB: „Transformările din această perioadă nu vor fi văzute în următorii 50 de ani, ci în următorii 5 ani”
Invitat la dezbateri, rectorul Universității Politehnice din București (UPB), Mihnea Costoiu, a declarat că școala și societatea se schimbă și e foarte important să folosim toate instrumentele pe care le avem la dispoziție, altfel vom pierde timp. „Pentru mine e încurajator, și umblu destul de mult prin țară… Datele statistice arată că școala românească se schimbă. Școala face parte din societate, nu e nici mai bună, nici mai rea. Eforturile noastre sunt în a sprijini școala. E evident că școala și societatea se schimbă și trebuie să recunoaștem că dacă nu acceptăm schimbarea nu facem decât să pierdem timpul. E important să folosim instrumentele pe care le avem.
Încercăm să facem și noi foarte multe lucruri, cu implicarea multor actori. Anul trecut peste 40.000 de copii ne-au vizitat pentru a vedea cum arată școala viitorului, iar anul acesta, suntem deja la peste 30.000 de vizitatori. (...) Am reușit să semnăm un proiect major, dincolo de ce facem, să devenim independenți energetic folosind energie verde. Instalăm 7,4 MW în panouri fotovoltaice, proiect finanțat de Ministerul Energiei. E extrem de important, nu doar pentru că vom fi prima instituție independentă energetic, ci faptul că 40.000 de studenți vor avea un laborator viu, real în care vor putea înțelege și proiecta viitorul. Tot acest ansamblu e unul care e venit să pună la dispoziția copiilor toate instrumentele pe care le avem, în speranța că ei ne vor face viața mai frumoasă în viitor. Sper ca lumea să înțeleagă că transformările din această perioadă nu vor fi văzute în următorii 50 de ani, ci în următorii 5 ani. Dacă nu înțelegem acest lucru, pierdem această bătălie”, a declarat rectorul UPB.
„Important e să înțelegem și să folosim tehnologia fără să ne speriem. E foarte important să înțelegem faptul că fiecare dintre noi avem nevoie de celălalt. Și tehnologia are nevoie de actori, și actorii au nevoie de tehnologie. E important să lucrăm interdisciplinar, împreună putem face diferența”.
Mihnea Costoiu, rectorul UPB
Tinerii care dezvoltă România
Anul trecut, de 1 Decembrie, Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României a lansat Campania 100 de tineri pentru Dezvoltarea României. În această campanie, deschisă până pe 31 decembrie anul acesta, sunt incluși deja sute de tineri care au performat în domeniile lor. Potrivit Alinei Panico, director de comunicare în cadrul Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, o echipă de experți ai fundației urmează să facă o selecție, iar cei 100 de tineri selectați vor fi premiați în cadrul unei gale care va avea loc la începutul anului 2025. De asemenea, ei vor fi incluși într-un album care va fi editat cu această ocazie. „Această campanie se ocupă și de promovarea acestor tineri, să ajungă poveștile și realizările lor nu doar în țară, ci și la nivel internațional. Pe lângă performanțele pe care le ating acești tineri se numără și rezultatele excepționale la școală. Majoritatea dintre ei sunt elevi de nota 10”, a mai spus Alina Panico. Ea a prezentat, cu această ocazie, și câțiva dintre tinerii care au intrat în această campanie. Printre aceștia s-au numărat Simona Chiru - ea obținând recordul mondial la înot în ape înghețate, Ruben Ghidiceanu - el a fost selectat să participe la un masterclass la Concursul Internațional George Enescu și, pe lângă activitatea de pianist, se remarcă și ca un compozitor talentat, Ruxandra Orga-Dumitriu - ea este cea mai tânără scriitoare din România, iar volumele sale „O călătorie în lumea calităților și defectelor” și „Povestiri din suflet de copil” au ajuns pe rafturile celor mai mari librării din România. Cea de-a doua carte a fost tradusă în limba engleză și se poate achiziționa și în New York, iar după această carte a fost montată și o piesă de teatru.
În perioada 1-3 noiembrie 2024, Universitatea Politehnică din București va organiza ROBOFEST, cel mai mare festival din Europa dedicat tehnologiilor. ROBOFEST este un eveniment de referință în domeniul industriei 4.0, al automatizării, al inteligenței artificiale și al roboticii. În cadrul ROBOFEST, se va desfăşura şi ROBOCHALLENGE, cel mai mare concurs de robotică din Europa.
ECDL România, o prezență activă în școli
3DUTECH este o inițiativă ECDL România și reprezintă o platformă de idei pentru conectarea profesorilor și tinerilor pasionați de noile tehnologii la competențele digitale, care se desfăşoară în liceele selectate pe parcursul fiecărui an şcolar. Programul vizează să le ofere tinerilor o experiență educativă și interactivă în domenii precum 3D Printing, AI și robotică, a subliniat în cadrul dezbaterilor Mihai Peca, reprezentantul ECDL România, entitate care activează în țara noastră din anul 2002, timp în care a dezvoltat o rețea națională de Centre de Testare Acreditate ECDL, asigurând tuturor candidaților oportunitatea de a obține și de a-și certifica la un anumit nivel competențele digitale. De exemplu, prin intermediul campaniei „3DUTECH. Modelează viitorul. Printează-l 3D!” au fost înființate și sunt active 60 de hub-uri de printare 3D în toate județele, peste 200 de profesori multiplicatori și peste 1.000 de tineri au fost instruiți și certificați internațional. Trecând în revistă și alte realizări ale ECDL România, Mihai Peca a amintit dezvoltarea programelor școlare opționale destinate noilor tehnologii, transformare a 15 licee în hub-uri de robotică, susținerea introducerii în COR (Clasificarea Ocupațiilor din România) a unei noi meserii și anume aceea de „tehnician printare 3D”, lucru care s-a și reușit la începutul anului trecut.