Banca Naţională a României a injectat ieri 10,5 miliarde de lei în piaţa bancară prin intermediul licitaţiilor repo în cadrul cărora a cumpărat temporar titluri de stat aflate în portofoliul a 11 bănci. Dobânda la care sumele au fost oferite a fost de 2,5%, egală cu dobânda de politică monetară. Este prima operaţiune de acest tip din 2018 şi cea mai mare ca valoare începând din februarie 2013. Semnalul dat de BNR este clar, vrea să dea ieftin bani băncilor pentru a scădea ROBOR-ul de la 3,47% până aproape de 2,5%.
Conducerea BNR a vrut să profite de perioada de vară, când românii cumpără euro pentru a pleca în concedii şi cursul leu/euro a coborât până la 4,62 lei, şi de scăderea inflaţiei pentru a mai tempera creşterea dobânzilor la creditele în lei. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu dobândă variabilă, a sărit în acest an peste nivelul dobânzii-cheie setat la 2,5%. După ce în primul trimestru a oscilat preponderent în jurul pragului de 2%, ROBOR la trei luni a fost în ultimele luni pe un trend ascendent, urcând până la 3,47%.
Astfel, lichiditatea atrasă de cele 11 bănci ar putea determina o diminuare a dobânzilor pe interbancar și, astfel, o scădere a indicelui ROBOR, în funcție de care sunt calculate dobânzile la creditele populației.
"Este un deficit de lichiditate, iar dacă BNR oferă lichiditate la rata dobânzii-cheie când situația în piață este de deficit, atunci probabil ratele de dobândă vor veni mai aproape de rata-cheie, care este de 2,5%, de unde înainte erau mai aproape de rata facilității de credit, de 3,5%. Acolo se puteau băncile împrumuta”, a explicat Ciprian Dascălu, economistul-șef al ING Bank România. Acesta a adăugat că BNR ar putea continua cu astfel de operațiuni, în funcție de necesarul din piață, dar și de alte aspecte, cum ar fi cursul de schimb.
Tot ieri, BNR a decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,5% pe an, precum şi menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,5% pe an şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3,5% pe an.
“Acum, lumea tot repetând că rata inflaţiei anuale e 5%, cea mai mare din Europa, probabil că aceasta a creat o altă percepţie. Şi e adevărată. Dar după cum ştiţi şi o să vedeţi miercuri, noi prezentăm inflaţia cu multiplele ei faţete. Deci inflaţia lunară stagnează de câteva luni bune în România. Cea lunară. Deci e şi o chestiune de percepţie”
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR