Ciolacu a explicat, ieri, că recesiunea are nevoie de doi indicatori: inflația și șomajul, dar, deși inflația e mare în toate țările, noi nu avem șomeri. Cel puțin așa a fost informat, cu ajutorul cifrelor oficiale și a statisticilor. Consilierii nu i-au explicat, însă, ce lipsește din cifrele oficiale. Analiza reală a situației din țara noastră ne plasează, în absolut toate statisticile internaționale, pe primul loc la risc de sărăcie, dar din perspectiva viitorului premier, la fel ca și din cea a fostului premier din 2008, Călin Popescu Tăriceanu, economia României „duduie”.
Deși statul nu a reușit să afle, la recensământul de anul acesta, care e populația României, există date oficiale, de la Institutul Național de Statistică, pe baza cărora se poate calcula numărul real de persoane fără ocupație. Termenul „șomer” se referă, din punct de vedere al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), la persoanele fără ocupație înregistrate la șomaj, dintre care unele primesc indemnizație, altele nu. În ultimii 20 de ani s-a observat, la nivelul Ministerului Muncii, tendința șomerilor neindemnizați de a nu se mai prezenta la agențiile pentru plasarea forței de muncă, neavând niciun beneficiu, astfel încât numărul șomerilor neînregistrați și neindemnizați a fost în creștere, chiar dacă statul nu are date concrete nici pentru acest segment de populație.
Oficial, în luna iulie erau 223.480 de români care nu aveau un loc de muncă, dintre care cei mai mulți din segmentul de vârstă 40-49 de ani. Tot datele oficiale arată că rata şomajului a crescut ușor în iulie față de luna anterioară, cu 0,01 puncte procentuale, la 2,56%, potrivit datelor ANOFM, dar față de iulie 2021, rata șomajului s-a redus cu 0,40 puncte procentuale. Din totalul şomerilor înregistraţi, 36.008 au fost şomeri indemnizaţi şi 187.472 şomeri neindemnizaţi. Numărul şomerilor indemnizaţi a scăzut cu 1.693 persoane, iar numărul şomerilor neindemnizaţi a crescut cu 2.461 persoane faţă de luna precedentă. 64.546 şomeri provin din mediul urban şi 158.934 şomeri provin din mediul rural. Şomerii cu nivel de instruire gimnazial reprezintă 31,68% din totalul celor înregistraţi, iar cei cu studii universitare 4,58%.
În 2020, România avea aproape 500.000 de şomeri în „vârful” pandemiei. Numărul celor concediaţi a fost, însă, mult mai mare, conform unor analize de piaţă realizate de Keysfin şi OCDE. Potrivit unei analize Eurostat, românii se aflau în coada clasamentului angajaţilor cărora li se permite să lucreze de acasă, rata şomajului crescând de la 3,9% în decembrie 2019, la maximumul ultimilor aproape 5 ani de 5,7% în februarie 2021 (cu un vârf de 5,6% în anul pandemiei, atins în iunie, când au fost 495 de mii de şomeri).
Lipsesc din statistici 4 milioane
Deși cifrele oficiale arată că în România rata şomajului a rămas cu cel puţin 1,4 puncte procentuale sub media Uniunii Europene și că numărul șomerilor a scăzut de la 464.000 câți erau înregistrați în martie 2021 la 223.480 în iulie 2022, despre șomerii neindemnizați România nu are date. Un calcul simplu arată că lipsesc din aceste calcule circa 4 milioane de români. „Şomajul ascuns”, conform analiștilor, ar fi mult mai ridicat. Dacă ne raportăm la date mai vechi, respectiv la recensământul din 2011, putem face un calcul estimativ: din 19 milioane de locuitori scădem 5 milioane de angajați, 4,8 milioane de pensionari și circa 4,2 milionae de copii și tineri, cu vârsta de până la 18 ani, iar diferența este de peste 4 milioane de români, din care doar 223.480 sunt înregistrați ca fiind șomeri. Despre aproape 4 milioane de români, statul nu știe nimic. Se poate presupune că sunt plecați din țară sau pleacă și se întorc periodic, dar nu apar nici în statisticile referitoare la rata șomajului. Convenabil pentru orice guvern sau partid politic, pentru campaniile electorale, când se pot lăuda arătând cifre și statistici, chiar dacă nu reflectă realitatea.
De peste 20 de ani s-a constatat că în județele cele mai sărace din România, Vaslui, Teleorman, Mehedinți și Tulcea, există și cel mai mare număr de șomeri neînregistrați, persoane fără ocupație și fără niciun fel de sursă de venit. De obicei sunt și persoane fără pregătire profesională, astfel încât devine foarte grea sau imposibilă reintegrarea lor pe piața forței de muncă, în timp ce au dispărut și din statisticile ANOFM referitoare la rata șomajului.
Nivel de trai scăzut, cu minim pe economie
Pe de altă parte, tot statisticile oficiale arată că cele mai multe salarii din România sunt minime pe economie, reprezentând risc maxim al creșterii gradului de sărăcie la nivel de țară, pe termen scurt, mediu și lung. Un angajat din trei e plătit cu salariul minim, la stat sau la privat, iar două treimi din numărul total al salariilor sunt cu foarte puțin peste salariul minim pe economie. Din această situație nu reiese, nicidecum, că economia României „duduie” pe baza scăderii ratei șomajului. E foarte adevărat că a scăzut, numărul angajaților fiind în acest moment mai mare puțin decât în 2019, înainte de pandemie, dar este irelevant pentru analiza crizei economice, dacă nu se iau în calcul ceilalți indicatori.
Numărul angajaților la stat a crescut cu 2.251 persoane în martie 2022, comparativ cu numărul din februarie, ajungând la 1.267.973, conform datelor Ministerului Finanțelor. Doar la stat s-au angajat peste 17.000 de bugetari, în ultimul an – acesta fiind, probabil, motivul pentru care Marcel Ciolacu vede situația șomajului rezolvată. Dar nu e deloc așa.
Primele creșteri s-au înregistrat de la finalul anului trecut, față de 2019. Per total, numărul salariaţilor a crescut cu 74.700 de persoane în noiembrie 2021 faţă de aceeaşi lună din 2020 şi cu 13.200 de persoane faţă de luna noiembrie a anului 2019. Cele mai multe angajări s-au făcut în construcţii, cu o creştere de 30.600 de persoane în noiembrie 2021 faţă de noiembrie 2019, în sănătate şi asistenţă socială, cu un plus de 29.800 de persoane, şi în IT, cu o creştere de 27.700 de salariaţi.
Mai mulți bani la bugetul statului
A scăzut și numărul pensionarilor, în această perioadă de pandemie, ceea ce înseamnă un efort bugetar mai mic la plata pensiilor, din contribuțiile angajaților, deci mai mulți bani câștigați de bugetul statului. Numărul total al pensionarilor era, la finele lunii martie 2022, de 4.813.753 persoane, în scădere cu 30.319 persoane faţă de 31 decembrie 2021 şi cu 88.904 persoane comparativ martie 2021. Conform datelor centralizate de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS), din totalul pensionarilor, 95,79% erau pensionari de asigurări sociale de stat (4.610.885 persoane) şi 4,21% pensionari agricultori (202.868 persoane).
La 31 martie 2022, comparativ cu 31 martie 2021, numărul pensionarilor de asigurări sociale de stat era mai mic cu 52.901 persoane, iar pensia medie mai mare cu 174 lei, adică mai puțin de 10% din „coșul minim de consum” a cărui lege nu mai e respectată de statul român de un an și jumătate. Chiar dacă au murit, conform statisticilor, peste 60.000 de pensionari în pandemie, oamenii ies în continuare la pensie, anual, iar numărul pensionarilor va crește din nou.
Trucuri electorale, pe bază de cifre
Guvernele din ultimii 15 ani s-au străduit să crească, în cifre, numărul de angajați, scăzând, tot în cifre, nu și în realitate, rata șomajului, ca să dea bine la alegeri. S-a modificat și Codul Fiscal, de mai multe ori, astfel încât să fie mai convenabilă angajarea cu 8 ore pe zi decât part-time sau prin colaborare, astfel încât să crească artificial numărul de angajați, înainte de campaniile electorale. Ce uită să spună politicienii e că deși gradul de ocupare crește, în statisticile Ministerului Muncii, respectiv ANOFM, de fapt scade nivelul de trai, dacă acei angajați sunt plătiți cu salariul minim pe economie sau puțin peste acest nivel – ceea ce se întâmplă și acum în România. Iar Codul Fiscal se va schimba exact în acest sens, pentru a aduce cât mai mulți angajați cu contract de muncă pe 8 ore în viitoarele statistici, dar cu venituri mai mici. Dar numărul total de angajați și rata șomajului nu reflectă cu adevărat situația economiei României și nivelul de trai.
Conform Legii Coșului Minim de Consum, pentru a avea un trai decent, un adult singur ar trebui să câștige cel puțin 2.708 lei pe lună, 4.417 lei pe lună ar trebui să câștige o familie de doi adulți fără copii,5.993 lei pe lună o familie de doi adulți și un copil, iar o familie de doi adulţi şi doi copii, 7.234 lei pe lună
În timp ce 1,5 milioane de români care nu sunt șomeri câștigă salariul minim pe economie, coșul minim de consum e aproape dublu. Avocatul Poporului a constatat că suma reprezentată de salariul minim e insuficientă pentru asigurarea unui trai decent unei persoane, iar pentru o familie nici nu poate fi vorba.