După ce Tribunalul București a suspendat provizoriu efectele hotărârii de convocarea Congresului Extraordinar al PNL, liberalii din tabăra lui Ilie Bolojan au trecut la atacuri fără precedent la adresa instanței, a judecătoarei de caz și a justiției, negând dreptul magistraților de a verifica actele partidului. Mai mult, PNL contestă inclusiv organizarea instanței Tribunalului București. Iar „fanii” și „colaboratorii” bulei bolojeniste de pe rețelele de socializare cer ignorarea deciziilor instanțelor, sesizarea Bruxelles-ului, reintroducerea MCV, desființarea CSM și a PSD și demiterea președintelui României. Tribunalul București, CSM și președinții curților de apel din România au reacționat la afirmațiile făcute, oficial, de către PNL împotriva justiției. Drept răspuns, Ilie Bolojan, în calitate de premier demis și interimar, a decis, ieri, ca Guvernul cu puteri limitate pe care îl conduce să sesizeze Curtea Constituțională cu un conflict juridic, contestând dreptul instanțelor judecătorești de a pronunța soluții în procesele privind drepturile salariale ale magistraților. Este vorba despre procesul prin care ÎCCJ a dat în judecată Guvernul pentru nepunerea în aplicare a hotărârilor judecătorești definitive și executorii privind plata salariilor restante din magistratură.
„Apărătorii” justiției, din perioada 2017 – 2018, de la PNL și USR declară război total celei de-a treia puteri în stat. „Oastea” lui Ilie Bolojan atacă, într-un mod fără precedent, magistrații, afirmând, în comunicate oficiale, că puterea judecătorească nu are dreptul de a stabili dacă anumite acte ale partidelor politice sunt legale sau nu. Totul pleacă de la hotărârea Tribunalului București de miercuri, când judecătorii au suspendat provizoriu efectele hotărârii nr. 1 a Consiliului Național al PNL, prin care s-a a aprobat convocarea Congresului Extraordinar al partidului din data de 21 iunie 2026.
Este vorba despre o ordonanță președințială prin care efectele acestei hotărâri, așadar și Congresul în sine, au fost suspendate provizoriu, până la soluționarea definitivă a cererii formulate de mai mulți membri PNL, aflați în conflict cu Ilie Bolojan, de anulare a actelor adoptate la acest congres extraordinar.
Ei bine, PNL a emis un comunicat de presă, în care anunță că „Această hotărâre judecătorească nu influențează în mod direct Partidul Național Liberal și realitățile din partid în acest moment, deoarece suspendă doar anumite hotărâri”. „Conducerea aleasă la Congresul Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026 își exercită pe deplin atribuțiile, iar hotărârile Congresului și ale noilor organisme de conducere, alese potrivit Statutului PNL, sunt în vigoare și trebuie respectate de membrii partidului. Suspendarea produce efecte numai pentru viitor, iar Congresul a avut deja loc. Prin urmare, hotărârea judecătorească pronunțată astăzi nu poate afecta hotărârile adoptate de Congres”, se mai precizează în acest comunicat de presă.
PNL: Tribunalul eludează propria lege. Judecătoarea este incompatibilă
Liberalii nu se limitează la aceste rânduri și aduc o serie de atacuri fără precedent la adresa judecătorilor: „Nu putem să nu observăm că «bătăliile politice» din partid s-au mutat în justiție.
Brusc, în data de 23 iunie 2026, la numai două zile după Congresul Extraordinar al PNL, Tribunalul București a constituit 6 completuri specializate pentru judecarea cauzelor având ca obiect partidele politice. Astfel, doar 6 judecători, din peste 100 ai Tribunalului București, au fost desemnați în mod direct de președintele acestei instanțe și numai aceștia pot judeca astfel de cauze.
Este o decizie fără precedent, care eludează propria lege de organizare judecătorească, potrivit căreia orice secție nou-înființată are nevoie de avizul CSM. PNL va ataca, pe toate căile legale, Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 18 din 23 iunie 2026 a Tribunalului București”.
Mai departe, comunicatul susține că „aceiași contestatari au înaintat mai multe cereri în instanță. Una dintre acestea, având ca obiect hotărârile Congresului Extraordinar din 21 iunie 2026, are termen de judecată la data de 8 iulie 2026, dosarul fiind repartizat judecătoarei M.L. (Mihaela Luciani – n.red.), colaboratoare a doamnei Gorghiu (Alina Gorghiu – n.red.), reclamantă în acest dosar. În perioada în care doamna Gorghiu a fost ministrul Justiției, aceasta a solicitat detașarea doamnei judecător M.L. în cadrul Ministerului Justiției, iar prin Hotărârea CSM nr. 2156 din 14 septembrie 2023, aceasta a fost detașată și a lucrat în Ministerul Justiției pe toată durata mandatului doamnei Gorghiu. Din acest motiv, PNL va solicita recuzarea acesteia”.
Conform PNL, „un partid politic este condus de deciziile majorității membrilor și de deciziile luate în organele sale statutare. Minoritatea se supune majorității. Acesta este un principiu clar și acceptat de orice membru al oricărui partid”.
„Jihad” pe rețelele de socializare
Dincolo de aceste rânduri oficiale, „bula” bolojenistă de pe rețelele de socializare a explodat. Mai mulți politicieni de la PNL și USR, dar și o serie de „comentatori politici” acuză Justiția că este „prețul PSD și al lui Nicușor Dan”. Unele comentarii instigă la acțiuni de stradă, ca în „vremea lui Dragnea” și la sesizarea „Comisiei Europene”.
Alții vin cu propuneri și mai radicale: desființarea CSM, a CCR, arestarea judecătorilor sau chiar reinstaurarea MCV (mecanismul de Cooperare și Verificare). Se cere scoaterea PSD în afara legii și demiterea președintelui României, Nicușor Dan, precum și acțiuni la instanțele europene, care să anuleze hotărârile justiției din România.
Toate aceste reacții vin ca urmare a faptului că o instanță a „îndrăznit” să i se „opună” lui Ilie Bolojan. În realitate, este vorba despre un dosar aflat în faza judecății cu privire la respectarea legislației privind partidele politice.
Într-o reacție oficială, Tribunalul București respinge acuzațiile formulate de PNL și consideră „neavenite presiunile exercitate, prin astfel de comunicări publice, asupra judecătorilor în cursul soluționării unor cauze”. „Măsura specializării judecătorilor, prevăzută de lege, se înscrie în abordarea managerială care urmărește buna organizare a activității Tribunalului, eficientizarea actului de justiție și unificarea practicii judiciare. În același scop, în afara de specializarea judecătorilor care soluționează în materia persoanelor juridice cauze de competența în primă instanță a tribunalului (federații, confederații, sindicate, patronate, partide politice), în cursul aceleiași luni a fost înființată o secție pentru minori și familie, iar, la solicitarea judecătoriilor sectoarelor municipiului București, se află în analiză desemnarea unor completuri specializate în materia asociațiilor și fundațiilor”, arată Tribunalul București.
„Nu pot fi acceptate limitări ale capacității manageriale de gestionare a uneia dintre cele mai încărcate instanțe din țară, în condițiile în care buna administrare a activității Tribunalului presupune adoptarea unor măsuri de eficientizare, inclusiv prin valorificarea specializării judecătorilor. (…) Astfel de acțiuni, desfășurate de un partid politic prin comunicare publică, în condițiile în care actele interne ale acestuia sunt în curs de analiză judiciară la Tribunalul București, trebuie respinse categoric”, conchide instanța.
Judecătorii din România au reacționat: „Această campanie de denigrare trebuie să înceteze de îndată!”
Referindu-se la același comunicat de presă al PNL privind hotărârile pronunțate de Tribunalul București și Tribunalul Ilfov în litigiile referitoare la Congresul Partidului Național Liberal, Consiliul Superior al Magistraturii denunță „escaladarea fără precedent a discursului public îndreptat împotriva instanțelor judecătorești și reafirmă că independența justiției reprezintă unul dintre fundamentele ordinii constituționale democratice”.
„Independența judecătorilor și respectarea autorității instanțelor judecătorești constituie garanții esențiale ale dreptului la un proces echitabil și ale statului de drept. Hotărârile judecătorești pot fi contestate exclusiv prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege, iar nu prin transferarea litigiilor în spațiul public și prin mesaje susceptibile să exercite presiuni asupra instanțelor. Declarațiile respectivului partid politic sunt fără precedent, iar gravitatea lor este amplificată de faptul că ele provin din partea unei formațiuni politice care are calitatea de parte într-un litigiu aflat pe rolul instanțelor judecătorești. Contestarea publică a rolului și legitimității instanțelor de către o parte aflată într-un proces reprezintă un comportament incompatibil cu exigențele unui stat de drept, fiind de natură să exercite presiuni asupra judecătorilor și să afecteze încrederea cetățenilor în imparțialitatea justiției”, arată formula care veghează la independența justiției.
Conducerile curților de apel cataloghează comunicatul liberalilor drept inacceptabil
CSM subliniază că, printr-o decizie a CCR din 213, s-a statuat că „reglementările în materie din alte state, în deplin acord cu exigenţele dreptului de acces la justiţie, instituie posibilitatea contestării în faţa instanţelor a deciziilor partidelor politice cu privire la raporturile dintre partide şi membrii acestora”. „Recent, în cadrul adunărilor generale ale instanțelor judecătorești din întreaga țară, peste 3.500 de judecători au constatat existența unei degradări fără precedent a discursului public și politic la adresa justiției, concretizată în campanii repetate de discreditare a instanțelor și a magistraților. Reacțiile actuale la adresa Tribunalului București și a Tribunalului Ilfov confirmă că avertismentul formulat de corpul judecătorilor nu a fost unul teoretic, ci reflectă un fenomen care continuă să se manifeste și care pune în pericol autoritatea puterii judecătorești.
Într-o democrație constituțională, litigiile se analizează în fața instanțelor, nu în spațiul public prin delegitimarea autorității judecătorești”, concluzionează CSM.
Lucrurile nu se opresc, însă, aici. Preşedinţii curţilor de apel atrag, la rândul lor, atenţia asupra degradării discursului public şi asupra acţiunilor repetate de reducere până la negare a principiului independenţei justiţiei. „Atacurile explicite ale unui partid politic prin comunicare oficială publică împotriva judecătorilor şi a întregii instanţe învestite cu verificarea respectării legalităţii actelor interne sunt absolut inacceptabile şi trebuie respinse categoric”, se arată într-un comunicat al conducerilor curților de apel din România. Acestea subliniază că jurisprudența Curţii Constituţionale în aplicarea art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului permite explicit analiza judiciară a legalității raporturilor dintre partide şi membrii săi, „iar negarea publică a obligației instanțelor de a se pronunța în exercitarea dreptului de acces la justiție de către orice persoană, reprezintă o atitudine specifică regimurilor dictatoriale”. Conform sursei citate, acţiunile repetate de tipul comunicatului partidului condus de Prim-ministrul interimar al României, demis de Parlament în temeiul regulilor democratice, contextualizează fidel apogeul unei astfel de campanii care trebuie să înceteze de îndată”.
Răzbunarea lui Bolojan: Guvernul demis sesizează CCR împotriva salariilor restante ale magistraților
Coincidență sau nu, ieri, premierul demis și interimar Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul pe care încă îl conduce vrea să aplice magistraților o nouă lovitură, refuzând, în fapt, să pună în aplicare hotărâri judecătorești.
Concret, Ilie Bolojan a declarat că în ședința de Guvern de ieri a s-a decis sesizarea Curții Constituționale a României (CCR) pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru că „instanța s-a substituit puterii executive”.
„Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional, pentru că, potrivit legii 500/2002 privind finanțele publice și Codului administrativ, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive și suverane ale puterii executive și legislative. În acest moment, puterea judecătorească nu are nici competența tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând guvernul să aloce sume pentru un singur sector, e vorba de plată a restanțelor salariale din zona de justiție. Instanța perturbă direct echilibrul bugetar național, act ce reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului”, a afirmat premierul demis.