Secretarul american al Apărării, Jim Mattis, a criticat virulent Rusia, pe care a descris-o drept o amenințare la adresa stabilității internaționale. Pe un ton categoric, el a declarat la Kiev că administrația Trump nu va accepta anexarea Crimeei de către Moscova. Mai mult, primul șef al Pentagonului care a vizitat Ucraina în ultimii zece ani consideră că rușii vor să retraseze granițele internaționale prin forță
„Să nu existe niciun dubiu: Statele Unite sunt de partea Ucrainei”, a declarat, ieri, secretarul american al Apărării, Jim Mattis, într-o conferință de presă comună, susținută la Kiev alături de președintele ucrainean, Petro Poroșenko. Administrația de la Washington nu va accepta anexarea Crimeei de către Rusia, acțiune urmată de intervenția militară a Moscovei în sprijinul separatiștilor din estul Ucrainei, a adăugat Mattis, primul șef al Pentagonului care a vizitat Kievul în ultimii zece ani. „În pofida dezmințirilor oferite de Rusia, noi știm că ei încearcă să retraseze granițele internaționale prin forță”, a spus Mattis. Această ambiție a Kremlinului subminează suveranitatea națiunilor europene și provoacă tensiune, a precizat el, citat de AP. Jim Mattis s-a arătat apoi extrem de nemulțumit de modul repetat în care Kremlinul încalcă acordurile internaționale la care a aderat după dizolvarea fostei Uniuni Sovietice, în 1991. Șeful Pentagonului a menționat, de altfel, nerespectarea Acordului de la Minsk, care a trasat un plan pentru reducerea tensiunilor izbucnite în urma conflictului din Ucraina, soldat în ultimii trei ani cu peste 10.000 de morți. „Din nefericire, Rusia nu aderă nici la litera și nici la spiritul acestor înțelegeri internaționale”, a declarat Jim Mattis. Alături de alți opt miniștri ai Apărării din state membre ale NATO, Mattis a participat, ieri, la Kiev, la parada militară organizată cu ocazia celei de-a 26-a aniversări a independenței Ucrainei. Adevăratul motiv al vizitei lui Mattis îl reprezintă însă discuțiile bilaterale pe tema unor posibile livrări de echipamente militare americane, din categoria „arme letale”, pentru armata ucraineană, angajată de peste trei ani într-un conflict de amploare cu separatiștii proruși din estul Ucrainei. Autoritățile de la Kiev speră să convingă administrația Trump să furnizeze trupelor ucrainene armament letal, în special echipament antitanc și antiaerian.
Presiune pe Donald Trump și pe ruși
La începutul acestei luni, administrația de la Washington a redeschis discuțiile pe tema furnizării de arme letale pentru Ucraina. Dezbaterea pune presiune pe președintele Donald Trump, perceput încă în SUA drept un lider mult prea „moale” în relația cu Kremlinul, în mijlocul anchetei privind presupusul amestec al Moscovei în campania prezidențială americană din 2016, în sprijinul actualului lider de la Casa Albă. În declarațiile rostite ieri în prezența președintelui Poroșenko, Mattis nu a precizat nimic în legătură cu o eventuală furnizare de armament letal american, însă a spus că SUA s-au angajat să contribuie la modernizarea forțelor armate ucrainene. Separatiștii susținuți de Moscova în estul Ucrainei au proclamat crearea unui nou „stat”, pe teritoriul controlat de rebeli cu ajutorul unităților și tehnicii militare trimise pe ascuns de ruși. Autointitulată „Mica Rusie”, după denumirea avută în perioada țaristă de cea mai mare parte a teritoriului de astăzi al Ucrainei, entitatea separatistă a adoptat și propria constituție.
”Ucraina este pregătită să dea o ripostă militară dură agresorului, dacă acesta va încerca să lanseze o ofensivă în estul țării”. Petro Poroșenko