În ciuda contestațiilor formulate de aripa „Veștea” cu privire la organizarea Congresului Extraordinar, conducerea PNL, prin Ilie Bolojan, a formulat, la Tribunalul București, în data de 7 iulie 2026, o cerere de modificare a statutului, așa cum a fost el votat la congresul ale cărui lucrări fuseseră suspendate provizoriu. Însă în loc de o decizie în acest sens, procesul a luat o turnură neașteptată. Mai întâi, a formulat cerere de abținere judecătoarea de caz. Dosarul a fost repartizat altei judecătoare, care, la rândul ei, a formulat cerere de abținere. Și aceasta a fost admisă. Astăzi, la Curtea de Apel București, are loc apelul PNL împotriva hotărârii Tribunalului prin care și hotărârea de organizare a Congresului a fost suspendată. Asta, după ce, la 7 iulie, și hotărârile Congresului au fost suspendate provizoriu, ceea ce face ca, în acest moment la conducerea PNL să rămână, în calitate de vicepreședinți, „inamicii” lui Ilie Bolojan din partid.
La data de 16 iulie, instanța a admis declarația de abținere formulată de judecătoarea de caz Mihaela Luciani, cea pe care susținătorii lui Ilie Bolojan din interiorul PNL au acuzat-o de imparțialitate, deoarece ar fi fost detașată de CSM la Ministerul Justiției, în timpul mandatului Alinei Gorghiu.
În continuare, cauza a fost înaintată președintei Secției a III-a Civilă, pentru a lua măsuri cu privire la repartizarea dosarului.
Cauza a ajuns pe masa judecătoarei Oana Evelina Vîlcu. Ieri a avut loc termenul la care cererea PNL urma să fie analizată și, eventual, să fie pronunțată o hotărâre. Nu s-a întâmplat acest lucru, deoarece și noua judecătoare a formulat o cerere de abținere, care a fost, de asemenea, admisă. Asta, deoarece, la 1 iulie, judecătoarea Oana Evelina Vîlcu a suspendat efectele Hotărârii Consiliului Național Extraordinar al PNL nr. 1 din 19 iunie 2026, actul prin care fusese convocat Congresul extraordinar din 21 iunie.
În evidențele instanței se află cererile de anulare a alegerilor extraordinare din PNL
Suspendarea a fost dispusă până la soluționarea definitivă a dosarului în care mai mulți membri PNL solicită anularea hotărârii de convocare. Măsura este provizorie și nu echivalează cu anularea actului, dar împiedică producerea efectelor sale juridice până când instanțele vor tranșa litigiul.
O săptămână mai târziu, pe 8 iulie, judecătoarea Mihaela Luciani a admis o altă cerere de ordonanță președințială și a suspendat hotărârile adoptate de Congresul din 21 iunie, inclusiv alegerea noii conduceri, ratificarea Statutului modificat și mai multe decizii adoptate ulterior de noul Birou Politic Național.
PNL a cerut Tribunalului București să încuviințeze modificările de Statut adoptate la Congresul extraordinar din 21 iunie. Potrivit Legii partidelor politice nr. 14/2003, orice modificare a Statutului unui partid trebuie comunicată Tribunalului București și verificată de instanță înainte de a fi înscrisă în Registrul partidelor politice.
Partidul a depus și documentele Congresului la Registrul Partidelor Politice. În evidența oficială este menționat expres că pe rolul instanțelor se află atât cererea de anulare a actelor Congresului, cât și dosarul privind suspendarea lor, potrivit documentului publicat de Tribunalul București.
Ce riscă partidul, dacă acționează în baza acestui statut
Fost judecător și ex-membru al CSM, avocatul Adrian Toni Neacșu arată, într-o postare pe contul său de socializare, că, în acest caz, foarte importante sunt prevederile articolului 26 din Legea nr. 14/2003, conform cărora dacă instanța respinge cererea de modificare a Statutului, dar partidul acționează în baza acestui statut nevalidat, Ministerul Public trebuie să ceară încetarea activității partidului și radierea lui din Registrul partidelor politice. „În cazul nostru, modificările Statutului PNL sunt deja suspendate într-un alt dosar, astfel încât temporar ele nu există juridic și nici nu pot produce efecte”, susține avocatul.
Conform lui Adrian Toni Neacșu, Tribunalul București nu va putea decât să ia act de această situație și să înghețe întreaga procedura de încuviințare a modificării Statutului, până la soluționarea cererii de anulare propriu-zisă a efectelor Congresului. „Această temporizare creează contextul pentru reașezarea taberelor în PNL și în această cheie trebuie citită platforma lansată de Alin Tișe, inclusiv posibila lui candidatură la președinția PNL (în numele taberei disidente, desigur)”.
A apărut „Manifestul Platformei Conservatoare”
Astăzi, la Curtea de Apel București urmează să fie judecat apelul formulat de PNL și de Ilie Bolojan împotriva Hotărârii Tribunalului București nr. 965 din 1 iulie 2026, prin care instanța de fond a admis cererea de chemare în judecată formulată de aceiași „puciști” și a suspendat provizoriu executarea și efectele Hotărârii Consiliului Național Extraordinar al PNL nr. 1 din 19 iunie 2026, prin care s-a decis organizarea acelui congres.
În acest context, aripa anti-Bolojan a publicat, ieri, „Manifestul Platformei Conservatoare”, anunțată, încă de la finalul săptămânii trecute, de Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj. Conform acestui document, este vorba despre „un for de dezbatere politică și doctrinară în interiorul PNL, dedicat reafirmării valorilor autentice ale dreptei românești”.
„Credem că PNL traversează un moment de răscruce. Partidul se află în fața unui risc real de îndepărtare de tradiția sa liberal-conservatoare și de diluare a identității sale doctrinare. O cultură politică bazată pe conformism, intoleranță față de opiniile diferite și marginalizarea vocilor critice ar afecta nu doar viața internă a partidului, ci și capacitatea sa de a reprezenta autentic electoratul de dreapta. (…) Formarea unui guvern stabil, apărarea orientării euroatlantice și redresarea economică trebuie să prevaleze asupra calculelor de partid sau a ambițiilor personale”, arată semnatarii manifestului.
Aceștia consideră că Parteneriatul Strategic cu SUA conține premisele vitale pentru transformarea României într-o economie solidă și rezilientă. „În ultimii ani, tot mai mulți membri ai partidului au constatat o îndepărtare de la aceste valori. Congresul din 2025 a adoptat documentul «Modernizare cu rădăcini», însă numeroase decizii ulterioare au marcat o desprindere de rădăcinile doctrinare ale PNL. Promovarea unor persoane provenite din zona neoprogresistă, marginalizarea unor membri cu experiență și cultivarea unei imagini de inferioritate față de alte formațiuni politice au contribuit la această evoluție. Respingem orice încercare de a transforma PNL într-un partid fără identitate, definit exclusiv prin alianțe conjuncturale sau prin adaptarea permanentă la agenda altor formațiuni politice”, se mai afirmă în documentul citat.
Citește și: PNL, decizie după suspendarea hotărârilor Congresului: Revenim la statutul din 2025