Aserțiunile lui Donald Trump la adresa jurnaliștilor, considerați de liderul american drept „dușmanii poporului”, conțin izul amenințător al înfierărilor proferate de dictatorul sovietic Iosif Vissarionovici Stalin și au avut un ecou imens în rândul organizațiilor mass-media internaționale, care susțin că liderul Casei Albe le-a declarat război pentru a încerca să pareze numeroasele critici primite prin intermediul presei în privința controversatelor sale decizii politice.
„Este important ca mass-media să ceară socoteală persoanelor care fac abuz de putere, atât aici, cât și în alte părți ale lumii”, a declarat recent fostul președinte american, George W. Bush, uimit de agresivitatea neobișnuită manifestată în ultimele luni de Trump față de reprezentanții presei. Cu toate acestea, reporteri dintr-o serie de state sunt supuși unor măsuri de represiune mult mai rele decât cele din Statele Unite, fiind confruntați chiar și cu detenția, bătaia și moartea, scrie agenția Associated Press, care prezintă câteva țări în care meseria de jurnalist devine o misiune aproape imposibilă, din cauza unor lideri ce nu suportă critica. În Egipt, scrie AP, președintele Abdel-Fattah el-Sissi nu a făcut niciun secret din faptul că mass-media „aduce daune” fie guvernului său, fie securității naționale. El-Sissi, general care a înlăturat un președinte ales, în 2013, are susținători care au format adevărate „brigăzi” pe rețelele sociale, ce combat cu violență și în număr impresionant pe oricine îndrăznește să-și critice liderul suprem. El a infestat și rețelele de televiziune cu numeroase emisiuni prin care își denigrează criticii și „preaslăvește” conducerea sa. Cei care nu respectă linia impusă de lider sunt fie înlăturați, fie deportați. De asemenea, președintele comunică mai mult prin intermediul unor evenimente televizate, în care citește declarații și evită, de obicei, întrebările. Un alt exemplu este cel al Chinei, unde președintele Xi Jinping s-a exprimat fără echivoc în privința rolului presei controlate de stat: această trebuie să protejeze autoritatea și unitatea Partidului Comunist și, mai presus de toate, să-i fie loială mărețului lider. Partidul are un control strict asupra modului în care este prezentat Xi Jinping, iar jurnaliștii au un acces direct extrem de limitat la președinte. Deși este deseori prezentat de presa de stat în mijlocul fermierilor sau al muncitorilor din marile întreprinderi, liderul chinez participă rareori la briefinguri de presă – în care răspunde la una sau două întrebări aprobate dinainte - și nu prea acordă interviuri. Jurnaliștii chinezi nu îndrăznesc să pună întrebări incomode, iar cei străini sunt șicanați de oficialități sau de persoane angajate special. De asemenea, pe rețelele de socializare din China există filtre, care fie blochează căutarea ce conține „Xi Jinping”, fie o direcționează spre pagini controlate de presa de stat.
Netanyahu, model pentru Casa Albă
La fel ca Trump, premierul israelian, Benjamin Netanyahu, califică deseori presa drept ostilă și părtinitoare, însă este foarte atent la modul în care este prezentat și iubește să fie în centrul atenției, arată AP. Poliția israeliană îl anchetează în prezent pe premier, bănuit că s-ar fi oferit să-l ajute pe patronul importantului cotidian „Yediot Aharonot” pentru ca ziarul să-și reducă criticile la adresa sa. De asemenea, Netanyahu acordă rar interviuri, iar acestea sunt, de obicei, pentru presa străină și nu conțin mai mult de două-trei întrebări, scurte și previzibile, scrie AP. De asemenea, acoperirea mediatică a evenimentelor cu Netanyahu este extrem de dificilă, din cauza măsurilor draconice de securitate la care sunt supuși jurnaliștii.
„În multe cazuri, presa foarte, foarte necinstită nu vrea să înțeleagă" – Donald Trump