Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat sâmbătă că ceea ce se întâmplă în România anului 2017 reprezintă un "tablou dezamăgitor", deoarece, în opinia sa, nu funcţionează statul de drept şi democraţia şi lipseşte separaţia puterilor în stat.
"Încep cu problema cea mai gravă în 2017. Dacă reuşim să ne ţinem departe de lupta politică ce se dă între partidele politice române şi ne axăm doar pe ceea ce se întâmplă în România, atunci, din păcate, tabloul pe care îl vedem este dezamăgitor. Nu funcţionează statul de drept, nu funcţionează democraţia în România. Din păcate, nu putem vorbi de separaţia puterilor în stat în România, în ziua de azi, pentru că există foarte multe suprapuneri în ceea ce priveşte prerogativele şi competenţele puterilor de stat şi există foarte multe abuzuri din cauza acestei lipse a separaţiei puterilor în stat. Legislativul, instanţele judecătoreşti şi Executivul parcă au intrat într-o competiţie, într-o luptă. Practic, care îşi propune să aibă rezultat final desemnarea unui învingător ce va fi deţinătorul adevărului absolut, ceea ce nu este bine deloc pentru că acest lucru duce la haos, duce la intimidare şi la lipsa completă a unui stat de drept funcţional şi eficient. (...) Niciodată nu ştii exact ce se va întâmpla mâine", a precizat liderul UDMR, în raportul politic prezentat la Congresul UDMR, care se desfăşoară la Zalău.
Kelemen Hunor a adăugat că maghiarii din Transilvania vor ca promisiunile făcute în 1918, la Alba Iulia, să devină realitate, iar drepturile minoritarilor să nu existe doar pe hârtie.
"Noi, maghiarii din Transilvania, avem interesul ca România să fie un stat de drept funcţional, democratic, în care puterile de stat sunt separate, drepturilor minoritarilor să existe nu numai în sertare, pe hârtie, ci şi în realitate şi promisiunile care s-au făcut în 1918 să devină realitate şi să fim recunoscuţi ca minoritate, ca un factor făuritor de stat", a arătat acesta, scrie Agerpres.
De altfel, şi documentul strategic propus spre aprobare Congresului UDMR menţionează modificarea Constituţiei, care să recunoască "comunitatea maghiară ca element constitutiv al statului şi să situeze pe primul loc cetăţeanul, nu statul".