În ultimele luni, întreruperile frecvente ale internetului din marile orașe au afectat direct viața de zi cu zi a populației, blocând servicii online, aplicații și activități de comerț electronic.
Aceste disfuncționalități au alimentat frustrarea publică și au generat reacții critice, chiar dacă încă limitate, la adresa președintelui Vladimir Putin.
În pofida presiunilor economice generate de război, Rusia a reușit până acum să își mențină stabilitatea macroeconomică, inclusiv pe fondul creșterii prețurilor la petrol, influențate de conflictul din Orientul Mijlociu. În paralel, aparatul de securitate al Kremlinului a izbutit să țină sub control protestele și manifestările de opoziție.
Cu toate acestea, evoluțiile recente indică o schimbare de ritm. Autoritățile par să fi intrat cu febrilitate într-o nouă fază de consolidare a controlului, marcată de arestări politice, percheziții și măsuri care amintesc tot mai mult de practicile din perioada sovietică.
Un caz elocvent este intervenția de săptămâna trecută a autorităților la „Eksmo”, unul dintre cele mai mari grupuri editoriale din Rusia, soldată cu reținerea mai multor angajați, în cadrul unei anchete deschise anul trecut.
Ancheta vizează o presupusă „propagandă LGBTQ”, în contextul în care legislația rusă a devenit tot mai restrictivă în acest domeniu.
Un titlu pare să fi atras în mod special atenția autorităților. Este vorba despre „Vara cu cravată de pionier”, bestseller din 2021, care descrie povestea unei relații între doi tineri de același gen, într-o tabără de vară sovietică.
„Eksmo” deținea editura „Popcorn Books”, specializată în literatură pentru tineri și care a publicat titlul de mai sus. Editura fusese închisă încă din luna ianuarie, mai multe persoane asociate acesteia fiind aruncate după gratii încă de anul trecut.
Cazul se înscrie într-un context mai larg. În 2023, Curtea Supremă a Rusiei a declarat așa-numita „mișcare internațională LGBTQ” drept organizație extremistă, extinzând semnificativ aria de aplicare a sancțiunilor penale, aparent până și în zona editorială.
Industria editorială nu este însă singurul domeniu în care spațiul pentru libertatea de exprimare se restrânge în Rusia.
Concomitent, presiunea asupra presei independente continuă să crească. „Novaya Gazeta”, una dintre cele mai cunoscute publicații independente din Rusia, a fost nevoită să își suspende ediția tipărită după 2022 și funcționează în prezent doar online.
Recent, redacția a fost percheziționată, iar un jurnalist a fost reținut pentru audieri într-un dosar penal privind presupuse nereguli legate de date personale.
În același timp, mediul informațional devine tot mai restrictiv. Platforme majore independente precum „Facebook” și „Instagram” sunt interzise, iar autoritățile promovează o aplicație de mesagerie controlată de stat, menită să devină principala infrastructură pentru serviciile digitale.
Tot în aceeași zi cu percheziția de la „Novaya Gazeta”, Curtea Supremă a desemnat organizația „Memorial” - un simbol al luptei pentru drepturile omului - drept „extremistă”.
Decizia a fost criticată la nivel internațional. Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk, a avertizat că aceasta „echivalează cu incriminarea activităților legitime din domeniul drepturilor omului.”.
Între nemulțumirea populară și reflexele sovietice
Pe lângă măsurile represive de zi cu zi, autoritățile ruse par să recurgă și la o reconfigurare simbolică a trecutului.
În urmă cu câteva zile, Academia FSB - instituția unde Putin s-a format ca agent KGB - a fost redenumită în onoarea lui Felix Dzerjinski, temutul fondator al poliției secrete sovietice.
Dărâmarea statuii lui Dzerjinski din fața sediului KGB, în 1991, fusese unul dintre gesturile simbolice care au marcat sfârșitul Uniunii Sovietice. Astăzi însă, autoritățile de la Moscova par hotărâte să revalorifice acest trecut întunecat și totalitar.
În plus, potrivit Reuters, ambasadele Poloniei, Estoniei, Lituaniei și Letoniei au transmis, săptămâna trecută, un protest către Ministerul rus de Externe, după ce un complex memorial din orașul siberian Tomsk, dedicat victimelor poliției secrete sovietice, a fost demontat.
De asemenea, la începutul acestei luni, Rusia a stârnit indignarea internațională, după instalarea unei expoziții despre care numeroși comentatori au apreciat că profanează Memorialul Katyn, locul execuției în masă a prizonierilor de război polonezi de către sovietici, în 1940.
Imperturbabilul președinte
În timp ce Moscova pare să readucă la viață fantomele trecutului sovietic, Vladimir Putin afișează o aparentă indiferență.
Liderul de la Kremlin a recunoscut săptămâna trecută existența problemelor legate de întreruperile de Internet, dar le-a justificat prin necesitatea unor măsuri de securitate pentru prevenirea atacurilor teroriste. În același timp, el a sugerat că transparența excesivă ar putea compromite aceste operațiuni.
Mesajul implicit este unul cât se poate de clar: în condiții de război, populația trebuie să accepte restricții și disconfort. Măsurile tot mai restrictive luate de autorități - de la controlul asupra informației la reactivarea reflexelor represive - indică însă o tendință de adâncire a autoritarismului.
Pe termen scurt, această tactică pare să funcționeze pentru regimul lui Putin, mai ales în condițiile în care este susținută de controlul strict al aparatului de securitate.
Pe termen lung, creșterea nemulțumirii interne și restrângerea continuă a libertăților civile ar putea genera, însă, tensiuni greu de gestionat chiar și pentru un sistem autocratic, puternic centralizat, cum este cel de la Moscova.