Jurnalul.ro Special Interviuri Laszlo Borbely: “Levente Molnar e român şi teroriştii sunt unguri?”

Laszlo Borbely: “Levente Molnar e român şi teroriştii sunt unguri?”

de Marius Gîrlașiu    |   
Laszlo Borbely, preşedintele Comisiei de politică externă din Camera Deputaţilor, a vorbit fără prejudecăţi pentru Jurnalul Naţional. Deputatul UDMR a dezvăluit că preşedintele Klaus Iohannis va merge în acest an într-o vizită oficială la Budapesta, spune că televiziunile ne-au transformat în ţara breaking-news-ului şi analizează fără mănuşi relaţia dintre maghiari şi români.

Cum caracterizaţi în prezent relaţiile româno-maghiare?

Hmm (se gândeşte)... Ar putea fi mai bune! Trebuie să vă spun foarte sincer, deşi în ultima perioadă se pare că au fost unele întâlniri care dau o notă de optimism în ceea ce priveşte relaţiile viitoare, vizita ministrului de Externe la Bucureşti, acum la sfârşitul lunii ianuarie, se pare că există o promisiune că în prima parte a anului sau în anul acesta preşedintele Iohannis va face o vizită oficială în Ungaria. Deci sunt unele semnale care înseamnă că aceste relaţii pot fi şi vor fi mai bune pentru că nu numai că suntem ţări vecine, nu numai că avem un parteneriat strategic, dar eu cred că ceea ce a fost în ultimii ani, când, din păcate, cred că de cinci-şase ani cel puţin, nu au fost vizite oficiale ale preşedintelui României în Ungaria sau premierii nu prea s-au întâlnit decât, pe coridor, undeva la Bruxelles, câteodată. Nu e bine! Nu e bine mai ales că e o populaţie însemnată, o comunitate maghiară în România, tot aşa o comunitate românească în Ungaria. Deci din acest punct de vedere sper că aceste relaţii se vor îmbunătăţi substanţial.

Pe vremea premierului Victor Ponta s-a ajuns la tensiuni la un nivel foarte înalt. Aveţi semnale că s-a depăşit tensiunea din acel moment?

Ştiţi cum e? Noi încercăm să fim un fel de pod între cele două ţări şi încercăm să comunicăm, evident discutăm la nivelul autorităţilor româneşti, când avem ocazia discutăm şi în Ungaria. Din informaţiile pe care le am, da, este o schimbare de atitudine. Este un Guvern tehnocrat, dar, să zicem, mai aproape probabil din punct de vedere ideologic cu Guvernul din Ungaria, Fidesz-ul de acum şi, evident, e vorba de preşedintele ţării. Nici până acum nu au fost relaţii tensionate între fostul preşedinte Băsescu şi mai ales premierul Orban, dar şi acolo erau mai mult întâlniri din acestea mai informale şi nu aşa cum ar trebui, oficiale, vizite de stat.

De când s-a schimbat Guvernul la Bucureşi sunt altele relaţiile faţă de cum erau înainte?

Eu am discutat şi personal pentru că îl cunosc foarte bine pe ministrul de Externe, nu de azi de ieri, pe domnul Comănescu, el este pentru a apropia aceste relaţii. Din câte m-a informat, această întâlnire cu ministrul de Externe ungar a fost una pozitivă. Evident, au discutat de treceri de frontieră, de lucruri economice şi lucruri mai sensibile, care unele pot fi dezvoltate, altele nu şi evident, depinde de noi, depinde de voinţa politică din România. Pentru că, trebuie să vă spun, în ceea ce priveşte drepturile minorităţilor nu putem să ne lăudăm. În ultimii ani au fost foarte multe tensiuni, nu numai cu steagul secuiesc, nu numai cu alte probleme care sunt simbolice, dar importante pentru noi.

În ceea ce priveşte relaţia instituţională, nu mai avem de mulţi ani şedinţe de Guvern comune, România are cu câteva Guverne asemenea şedinţe, cu Bulgaria, cu Israel, cu altele. Aceste lucruri pot fi repuse pe tapet şi să facem un pas înainte. Uite, acum o săptămână a fost Comisia mixtă economică aici la Bucureşti, deci iată că au fost unii paşi făcuţi care îmi dau un anumit optimism.

Apropo de acele probleme cu steagul secuiesc. A fost anul trecut acel incident cu extremistul maghiar care ar fi vrut să detoneze o bombă de 1 Decembrie. A inflamat mai mult spiritele acel incident?

Acel incident trebuie cât mai repede clarificat ce a fost pentru că au fost foarte multe declaraţii, menifestări. Din păcate, după părerea mea, autorităţile puteau să trateze altfel acest subiect. Pe noi ne-a deranjat că am fost cumva culpabilizaţi, în unele emisiuni, toată comunitatea maghiară. Vă spun un singur exemplu care e relevant pentru o anumită atitudine a anumitor jurnalişti. Şi nu e vorba de dumneavoastră. Când Molnar Levente, care este un actor maghiar din Cluj, evident cetăţean român, care ne mândrim cu el pentru că ştiţi foarte bine filmul lui, noi sperăm că va câştiga filmul maghiar Oscarul (n.r. - Son of Saul a câştigat Oscarul pentru cel mai bun film străin)... Ei, acolo a spus toată lumea “românul Molnar Levente”! Când a fost vorba de aşa-zişii terorişti - “teroriştii unguri”! Deci iată că încă în mentalităţi există unele sechele de genul acesta. Din acest punct de vedere vreau să vă spun că sunt unele elemente care ne îngrijorează. Ne îngrijorează pentru că a fost o perioadă destul de benefică, mai ales în perioada 2000 până în 2007, 2008 când nu au fost asemenea aversiuni. Acum apar unele manifestări care, evident, nu ajută o apropiere, dar nu acest lucru este cel mai relevant, ci să fie un fel de comunicare, de dialog între majoritate şi minoritate, între cele două Guverne, între cei doi prim-miniştrii, între cei doi preşedinţi. Asta avem nevoie noi! Şi comunitatea maghiară din România şi comunitatea românească din Ungaria.

Ştiu că săptămâna trecută a trecut tacit la Camera Deputaţilor acel proiect care prevede interzicerea folosirii limbii materne a minorităţilor în raporturile cu administraţiile publice locale...

Acest deputat (n.r. - Bogdan Diaconu, preşedinte PRU) a devenit naţionalistul de servicu al Parlamentului. Au fost vreo 15 asemenea iniţiative din care cele mai multe au fost respinse... A fost, pur şi simplu, nu o neatenţie, dar asta vrem să şi modificăm, a fost o dată respinsă adică în decembrie nu a avut voturile necesare pentru a trece şi, conform Regulamentului, se retrimite la comisii, a fost o lună de concediu şi după aceea nu a fost timp ca să se pună pe ordinea de zi în perioada în care trece tacit dacă nu se pune la vot. Deci asta a fost, dar la Senat, eu sunt convins, pentru că e anti-constituţională această propunere, nu va trece la Senat.

Vona Gabor, liderul Jobbik (n.r. - extrema dreaptă din Ungaria), spunea recent că ceea ce se întâmplă în Transilvania nu este o problemă între maghiari şi români, ci o luptă între interesele SUA şi cele ale Rusiei...

Cred că e o exagerare. În primul rând, am văzut, de multe ori se speculează domne` relaţia Ungariei cu Putin, cu vizitele acestea ale premierului Orban, nici de departe! Această relaţie nu influenţează, cel puţin în ceea ce ne priveşte, cu nimic ceea ce reprezentăm noi aici sau relaţia dintre cele două ţări ori anumite aşa-zise interese ale unor ţări. Deci cred că e o exagerare. Asta nu înseamnă că unii nu se gândesc să profite de unele reacţii sau atitudini, dar în ceea ce priveşte, nicidecum, nu ţinem cont de asemenea lucruri şi nu ne influenţează.

Un tur sau două tururi la alegerile locale, cum e mai bine pentru UDMR?

În primul rând această discuţie dacă se purta acum un an şi s-a purtat şi a fost un consens pentru că a fost un compromis, amândouă legile... Deci e caduc să vii acum şi să repui pe tapet. Eu nu i-am înţeles pe liberali! În al doilea rând, nici nu se poate spune că e mai democratic sau mai puţin democratic. Păi ce să zicem despre legea care a guvernat alegerile parlamentare timp de două legislaturi, când unii cu 14% sau 10% au intrat în Parlament şi alţii cu 40.000 de voturi nu au intrat? Şi au fost două legislaţii şi nimeni nu a pus la îndoială că ar fi anticonstituţional sau nedrept. Eu cred că într-un tur se poate alege un primar în mod legitim pentru că, oricum, în al doilea tur se duc voturi spre alţi competitori sau, cel puţin o parte din voturi pentru că unii ies din joc. Noi considerăm că e şi târziu, nu mai putem pune pe ordinea de zi şi nouă ne convine această variantă cu un tur.

Spuneaţi mai devreme că nu prea i-aţi înţeles pe liberali. Asta va marca oarecum şi atitudinea faţă de PNL în perspectiva unei viitoare alianţe după alegerile parlamentare?

Nu, nu influenţează. E un punct de vedere la o problemă punctuală. Noi am ieşit din Guvernul Ponta, avem o relaţie normală în Parlament, nu facem alianţe în momentul de faţă, e clar, nici nu se impune. Vom vedea! Asta e o problemă deschisă pe care nu o discutăm acum.

Obiectivul UDMR pentru alegerile locale care ar fi?

Să avem cam atâţia primari cât am avut în 2012, am avut în jur de 205-207 primari. Acesta este obiectivul nostru, cât mai mulţi consilieri şi să vedem la nivelul Consiliilor Judeţene pentru că acum se alege pe bază de negocieri politice, pentru că se va alege în consilii. Noi avem câteva judeţe, Satu-Mare, Bihor, Sălaj, Mureş unde depinde de aceste negocieri cine va fi preşeditele de Consiliu Judeţean.

Care este stadiul negocierilor cu Partidul Civic Maghiar? Ştiu că la un moment dat era vorba de PPMT, de o unificare a partidelor maghiare...

Nu, nu s-au unificat. PCM avem o înţelegere cu ei, deci avem semnată o înţelegere, unde e posibil la locale ori mergem împreună, ori nu ne lovim unul cu celălalt, renunţă candidatul de primar faţă de cel care are mai mari şanse. La parlamentare sper că va funcţiona înţelegerea că nu vor porni împotriva noastră. Cu PPMT nu avem niciun fel de înţelegere pentru că nu am ajuns la o înţelegere, au avut solicitări care nu puteau fi acceptate şi în momentul de faţă se pare că nu vom avea niciun fel de înţelegere.

Preşedintele Klaus Iohannis a tot propus “un alt mod de a face politică”. Cum îşi mai poate reface clasa politică imaginea?

Destul de dificil de refăcut pentru că nu mai comentez care e atmosfera. Eu cred că întreaga societate, de fapt, ar trebui să se schimbe puţin pentru că Parlamentul nu este decât o oglindă a societăţii respective. Şi noi trebuie să ne facem treaba, fiecare. Eu nu am înţeles niciodată, dacă eşti parlamentar trebuie să te ocupi de legi, de ceea ce este în Parlament, dacă eşti ministru să faci o administrare a acelui minister, deci fiecare să se ocupe pentru ce a fost trimis în Parlament sau la alegerile locale, primar sau consilier. Şi atunci n-ar fi probleme deosebite, noi de multe ori ne ocupăm de altceva. Cred că aici va trebui să ne schimbăm atitudinea fiecare, şi individual şi ca partide, să avem ceva de spus electoratului şi să mobilizăm electoratul pentru că acum va fi probabi, din păcate, o mai mare absenţă la vot pentru că sunt dezamăgiţi de politicieni foarte mulţi cetăţeni.

Dar de ce s-a ajuns la această dezamăgire? Am văzut săptămâna trecută s-au aprobat trei cereri de ridicare a imunităţii în Parlament...

E o poveste mai lungă. Nu putem intra sau analiza în detaliu. Eu cred că într-un stat de drept în primul rând trebuie să fie un echilibru între diferite instituţii şi câteodată nu există acest lucru. Sunt câteva reguli scrise şi nescrise în politică care nu au fost respectate în ultimii şapte-opt ani şi s-a ajuns la o bătălie din asta prost înţeleasă. Nemaivorbind, evident, de fenomenul acesta de corupţie, dar şi aici se exagerează şi prezumţia de nevinovăţie câteodată nu funcţionează, cel puţin în presă la unele canale de televiziune. E foarte mult de discutat, eu cred că ar trebui să vedem unele lucruri şi pozitive, nu numai negative în ceea ce priveşte societatea din jur. Dacă daţi drumul la televizor, am devenit o ţară a breaking-news-ului. Nu se poate să vii şi să trăieşti liniştit într-o ţară unde nu trec zece minute să nu apară la un canal de televiziune un breaking-news. Eu cred că aici e o învăţătură pentru toţi cei care sunt nu numai în politică, ci sunt la toate instituţiile. Să mai lăsăm breaking-news-urile, să nu aibă posibilitatea, pentru că nu presa e de vină, să ne transforme într-un breaking-news România!




Subiecte în articol: laszlo borbely
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri