Ambasadorul SUA la Bucureşti, cel al Statului Israel, al Germaniei şi al Rusiei, precum şi foşti miniştri ai afacerilor externe din România le-au vorbit, joi, sutelor de elevi prezenţi la cea de-a opta ediţie a Conferinţei Laude-Reut - 2Day Ambassador despre propria experienţă în domeniul diplomatic.
Ambasadorul Statelor Unite, Hans Klemm, a prezentat avantajele şi provocările unei cariere diplomatice.
"E nevoie de dorinţa de a-ţi servi ţara, în primul rând. Nu doar dorinţa de a fi diplomat de dragul titlului acestei meserii, nu pentru câştigurile financiare, ci trebuie să îţi doreşte să aperi valorile, interesele ţării tale peste tot în lume. E nevoie să fii dispus să locuieşti peste hotare. Vi se va părea evident: da, dacă eşti diplomat, locuieşti în străinătate, departe de casă, dar gândiţi-vă ce înseamnă concret. Eşti departe de familie. S-ar putea să fii trimis în ţări cu o situaţie foarte dificilă. (...) Al treilea aspect este capacitatea şi dorinţa de a studia, de învăţa limbi străine. (...) Avantajele unei vieţi în diplomaţie sunt în primul rând diversitatea geografică la care ai acces când eşti diplomat. Am avut onoarea de a-mi servi ţara în Coreea, în Japonia, în zona Caraibelor, în România, în Asia de sud-est" a precizat el.
Ambasadorul Statului Israel în România, David Saranga, a vorbit despre utilitatea învăţării limbii din ţara în care un diplomat este detaşat.
"În primul rând, am vorbit despre experienţa mea din trecut, atunci când am venit în România, în urmă cu 20 de ani şi e adevărat că unul dintre lucrurile cele mai importante pe care le-am făcut a fost să învăţ limba română. Fiindcă dacă cineva doreşte să înţeleagă ce se întâmplă în ţara în care serveşte, dacă doreşte să comunice cu publicul, e cel mai bine să o facă în limba respectivă. (...) Le-am mai spus elevilor că o persoană care vrea să reuşească trebuie să îşi asume riscuri. Iar asta înseamnă să încerci, să fii creativ. Doar o persoană care nu face nimic nu greşeşte", a spus diplomatul într-o declaraţie acordată presei în limba română.
Ambasadorul Adrian Cioroianu, delegat permanent al României pe lângă UNESCO, a arătat cât de important este ca fiecare generaţie să îşi aducă propria contribuţie la menţinerea păcii, subliniind în acest sens rolul Uniunii Europene.
"Părinţii vă vor putea lăsa moştenire o casă sau mai multe, eventual o maşină, un cont în bancă. Dar nu vă vor lăsa niciodată moştenire pacea. Acum 2.500 de ani, Tucidide spunea că pacea nu se moşteneşte de la o generaţie la alta. Fiecare generaţie trebuie să îşi construiască propria ei pace. Niciodată în istoria României, noi nu am fost într-o situaţie mai bună decât cea în care suntem astăzi. Nu mă refer la guverne, nu mă refer la preşedinţi, la miniştri. Mă refer la locul nostru pe hartă şi la vecinii noştri şi la relaţiile dintre noi. (...) În mare parte are legătură cu Uniunea Europeană. E un construct fragil, la a cărui fragilizare lucrează mulţi, ca să mă exprim diplomatic, dar în acelaşi timp suficient de fragil ca să reziste", a precizat Cioroianu.
Ambasadorul Germaniei, Cord Meier-Klodt, a subliniat că nu mai este de actualitate vechiul mod de a înţelege proiectul european, din prisma "jocului cu sumă nulă", care presupune o logică de tipul: "Dacă e bine pentru mine, e rău pentru tine. Tu eşti slab, eu sunt puternic".
"Nu, Europa a schimbat această logică. Logica europeană este: 'Sunt mai puternic dacă şi tu eşti puternic. Sunt mai bun dacă şi tu eşti mai bun'. E important să susţinem asta. (...) Vrem ca Europa să fie mai puternică. Voi trebuie să gestionaţi asta: securitate, schimbări climatice. Toate aceste aspecte trebuie rezolvate prin consens. Nu poate o ţară să rezolve toate problemele. Există două tipuri de state în Europa: cele mici şi cele care încă nu au aflat că sunt mici. Acesta e spiritul de care avem nevoie. Pentru că putem gestiona aceste probleme doar dacă rămânem împreună. (...) Europa nu este un dat. Trebuie să o redescoperiţi şi să o apăraţi", a evidenţiat el.
Ambasadorul Rusiei în ţara noastră, Valery Kuzmin, a apreciat că satisfacţiile din domeniul diplomatic sunt puţine, adăugând că aproape toate propunerile avansate de reprezentanţii ţării sale sunt respinse.
"Am 45 de ani în această profesie şi în tinereţe erau: Uniunea Sovietică, Pactul de la Varşovia, comunismul. Aceste entităţi erau acuzate de activităţi subversive. Acum există relaţii cu foştii noştri rivali. Cine instigă divergenţele? Nu Rusia. Cine apără tradiţiile? Rusia. Puterile occidentale - nu voi recita lista cu nume, le ştiţi mai bine ca mine - intervin în chestiunile interne ale multor state, de secole deja, cu scopul de a schimba regimurile care nu le sunt loiale. E vorba de implementare arbitrară şi selectivă a unor norme cu privire la conflicte referitor la Crimeea, de exemplu, şi Kosovo, în ceea ce priveşte Iugoslavia în anii '90-2000 şi Ucraina modernă. Yemen, de asemenea. Orientul Mijlociu, Siria, Libia, Israel, Palestina. (...) Care sunt satisfacţiile din acest domeniu? Sunt puţine. În ceea ce priveşte intenţiile noastre, bunăvoinţa, propunerile practice, aproape de la bun început, toate aceste iniţiative sunt respinse de omologii noştri occidentali", a declarat el. AGERPRES