Actul normativ în discuție se numește PLX 324/2021 și reprezintă un proiect de lege pentru completarea PIG 43/1997 privind regimul drumurilor și modificarea Legii 350/2021 privind amenajarea teritoriului și urbanismului. Proiectul este inițiat de către deputatul UDMR Csoma Botond, care, în expunerea de motive, susține că, odată cu dezvoltarea localităților din România, „au apărut situații în care autoritățile administrației publice locale se regăsesc în imposibilitatea de a administra străzile și de a demara lucrări de întreținere a acestora, din cauză că unele drumuri deschise circulației publice sunt situate pe terenuri proprietate privată”.
Autorul precizează că situația este pricinuită de regimul juridic al proprietății terenurilor pe care se află drumurile deschise circulației publice și că, din analiza legislației din domeniu, reiese că nu există norme juridice care să ofere competențe clare în soluționarea acestor situații.
„Conform legislației din domeniul urbanismului, planurile de urbanism conțin traseele coridoarelor de circulație, fapt ce constă în atribuirea unui statut aparte unor imobile sau părți din imobile aflate în proprietate privată, acestea fiind reglementate cu destinația de drum deschis circulației publice. Drept urmare, unele imobile sau părți din imobile proprietate privată devin utilizabile pentru un singur scop, și anume asigurarea circulației publice”, se arată în documentul citat.
Exproprierea sau donarea, procedură „greoaie”
Csoma Botond susține că legislația finanțelor publice locale prevede că nicio cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetele locale și nici nu poate fi angajată și efectuată din aceste bugete, dacă nu există baza legală pentru respectiva cheltuială. Potrivit OUG 43/1997, administrarea drumurilor de utilitate publică se face de către deținătorii acestora, inițiatorul afirmând că, astfel, „fără o bază legală clară, autoritățile administrației publice locale nu au posibilitatea de a investi în modernizarea drumurilor deschise circulației publice aflate pe părți din imobilele proprietate privată”.
„În practică, autoritățile locale pot recurge doar la procedura exproprierii pentru utilitate publică sau proprietarii imobilelor pot purcede la donarea imobilelor sai părților din imobile, dar ambele proceduri sunt greoaie și, uneori, aproape imposibil de realizat. În consecință, s-au creat o serie de situații în care zonele de dezvoltare ale localităților nu pot beneficia de lucrări de întreținere a carosabilului drumurilor aflate pe astfel de proprietăți private”, mai subliniază deputatul UDMR Csoma Botond.
Prin legea propusă, acesta vrea să „creeze baza legală pentru ca autoritățile publice locale să poată interveni și derula investiții pentru lucrări de utilitate publică. Proiectul prevede că „pentru asigurarea circulației publice pe terenurile sau părțile din terenurile proprietate privată, reglementate cu destinația de drum deschis circulației publice, consiliile locale au posibilitatea să demareze și să deruleze toate demersurile pentru a întreprinde investiții publice în vederea derulări de lucrări de utilitate publică pe acestea”. Apoi, proiectul prevede că „Consiliul Local poate realiza demersurile în vederea declarării ca fiind de utilitate publică lucrările care vizează imobile sau părți din imobile reglementate cu destinația de drum deschis circulației publice prin documentațiile de urbanism”. De asemenea, inițiativa mai prevede că „în cazul autorizațiilor de construire ce vizează aceste imobile, autorizația se va emite condiționat de dezmembrarea imobilului în vederea delimitării distincte a părții din imobil cu destinația de drum deschis circulației publice”.
Avize negative pe toată linia
Aproape toate instituțiile avizatoare au respins adoptarea acestui proiect de lege. Spre exemplu, Consiliul Economic și Social arată, în avizul negativ acordat, că „măsurile propuse nu sunt suficient de clare, fiind de natură a determina o aplicare potențial discreționară sau chiar abuzivă în raport cu dreptul la proprietate privată” și că „investițiile efectuate din fonduri publice pentru obiectivele aflate total sau parțial pe proprietăți private nu sunt legale, existând, totodată, riscul ca proprietarii respectivelor locații, după realizarea investițiilor, dispunând liber de proprietatea lor, să schimbe regimul juridic”.
Nici Consiliul Legislativ nu susține adoptarea acestei legi, arătând în avizul de respingere că „legea contravine principiului constituțional al garantării, respectiv al inviolabilității proprietății private”. La rândul său, Guvernul României, în punctul de vedere transmis Parlamentului, subliniază că „edificarea de lucrări asupra unor bunuri proprietate privată de către stat, fără consimțământul proprietarului, aduce atingere dreptului la proprietate privată”.
„În cazul în care se impune o privare a dreptului de proprietate, statul are obligația de a-l despăgubi pe proprietar. (…) Realizarea unei lucrări de utilitate publică pe un teren privat este incompatibilă chiar cu utilitatea publică. Dezmembrarea proprietății private este imposibil de justificat față de alternative exproprierii”, se mai arată în acest răspuns, prin care Executivul atrage atenția că nu a identificat nicăieri în cuprinsul OUG 43/1997 obligația autorităților publice locale de a administra și întreține drumuri de utilitate privată deschise circulației publice.
Pusă de 67 de ori pe ordinea de zi, nu a fost supusă nici până acum votului final
Dincolo de ineditul prevederilor acestei inițiative legislative, la fel de neobișnuit este și cursul parlamentar pe care l-a avut proiectul de lege în discuție. Este vorba despre o inițiativă legislativă depusă la Parlament în 2021, deci cu 3 ani în urmă. Mai mult, la data de 30 iunie 2021, legea a trecut tacit de Senatul României, ca primă Cameră sesizată, ca urmare a depășirii termenului de adoptare prevăzut de articolul 75 din Constituție.
În data de 1 septembrie 2021, proiectul de lege a ajuns pe masa Camerei Deputaților, care este forul decizional, și a fost transmis, pentru elaborarea raportului final, la comisiile pentru Administrație Publică, Juridică și pentru Transporturi. Acestea aveau obligația să depună raportul până cel târziu la data de 22 septembrie 221. Nici până astăzi, acest raport nu a ajuns pe masa Plenului Camerei Deputaților.
Proiectul a fost pus, pentru prima dată, pe ordinea de zi a Plenului, în data de 27 septembrie 2021, fără a fi supus la vot. După care, a fost repus pe ordinea de zi în nu mai puțin de 67 de ședine de plen, până la data de 13 mai 2024, fără a fi votat sau respins.