Guvernul demis și interimar condus de Ilie Bolojan acționează, în această perioadă, ca un Executiv cu puteri depline, în ceea ce privește controversatul proiect al Legii salarizării, iar unii juriști consideră că demersurile întreprinse, prin Ministerul Muncii, pot îmbrăca forma constitutivă a infracțiunilor de abuz în serviciu și de uzurparea de calități oficiale. Asta, deoarece Ministerul Muncii este, de facto, inițiatorul proiectului de lege, declanșând și operaționalizând grupurile de lucru cu care se negociază acest act normativ cu sindicatele. Mai mult, premierul Bolojan însuși, demis și interimar fiind, l-a mandatat pe Dragoș Pîslaru, la rândul său demis și interimar, să se deplaseze la Bruxelles, unde să negocieze cu Comisia Europeană modificări la același proiect de lege. După care, în mod fals, acest proiect de lege să fie transferat unui parlamentar care să-și asume, nelegitim, paternitatea atât a legii, cât și a procedurilor de negociere purtate de Guvernul demis cu partenerii sociali și cu reprezentanții Comisiei Europene.
Mai mulți juriști cunoscuți opinează că acțiunile Guvernului, în special ale premierului interimar și demis Ilie Bolojan, dar și ale ministrului interimar și demis al Muncii Dragoș Pîslaru în chestiunea privind proiectul Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice se înscriu în condițiile prevăzute de Codul penal cu privire la infracțiunile de abuz în serviciu și de uzurpare de calități oficiale.
Spre exemplu, fostul judecător al Curții Constituționale Petre Lăzăroiu a afirmat, în cadrul unor intervenții televizate, că un Guvern demis îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de către noul Executiv, adăugând că Legea salarizării nu poate fi încadrată în categoria actelor curente de administrare.
Petre Lăzăroiu arată că activitatea Guvernului demis în această chestiune „este un abuz în serviciu, care este o infracțiune clară”. „În primul rând, cel care acționează în această manieră este inițiatorul - Pîslaru (Dragoș Pîslaru - n.red.), apoi primul-ministru, pentru că fără el nu se poate face nimic, și apoi ceilalți membri ai Guvernului, care îi susțin”, a precizat fostul judecător constituțional. Acesta a mai adăugat că „miniștrii ar trebui să refuze participarea la elaborarea unui astfel de proiect, în condițiile în care Guvernul are puteri limitate”.
Se folosesc resurse umane și financiare ale Guvernului la aceste consultări
Fost judecător și ex-membru al Consiliului Superior al Magistraturii, actualul avocat Adrian Toni Neacșu arată, la rândul său, într-o postare pe contul său de socializare, că așa-zisele consultări informale pe marginea Legii salarizării, organizate de Ministerul Muncii, au fost amânate pentru săptămâna viitoare. Neacșu atrage atenția asupra faptului că „negocierile în fața unui Guvern care uzurpează atribuții pe care nu le mai are nu au fost blocate de sindicate”.
Adrian Toni Neacșu precizează că „Ministerul Muncii folosește resursele umane și financiare ale Guvernului pentru a iniția proiecte de legi pentru parlamentari (pe persoană fizică, nu instituțional, ca inițiativă legislativă) și organizează negocieri ample cu profesiile la care legea se referă”.
De asemenea, Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor, care a chemat în judecată Guvernul, Ministerul Muncii și Secretariatul General al Guvernului, arată, la rândul său, că, demiși fiind, „pârâții eludează interdicția constituțională de a elabora proiecte de lege”.
În plângerea înaintată instanței Curții de Apel București, se precizează că actele administrative emise în vederea constituirii, organizării și funcționării grupurilor de lucru, a comisiilor sau a structurilor interinstituționale create de Ministerul Muncii pentru elaborarea proiectului Legii salarizării „reprezintă un exces de putere și depășește limitele constituționale, în sensul articolului 2 alineatul 1, litera «n» din Legea nr. 554/2004. Un Guvern demis nu deține nicio competență să inițieze reforme legislative sau să angajeze statul în negocieri de politică publică”.
Se încalcă Codul Administrativ
Potrivit prevederilor articolului 258 Cod penal, care incriminează fapta de uzurparea de calități oficiale, „folosirea fără drept a unei calități oficiale care implică exercițiul autorității de stat, însoțită sau urmată de modificarea unui act legat de acea calitate, se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”. Același articol mai prevede că „cu aceeași pedeapsă se sancționează fapta funcționarului public care continuă să exercite o funcție ce implică exercițiul autorității de stat după ce a pierdut acest drept, conform legii”.
Ei bine, având în vedere cele expuse, acest articol din Codul penal se poate corobora, în contextul modului în care Guvernul demis, prin Ministerul Muncii, acționează în chestiunea elaborării, inițierii, publicării și negocierii Legii salarizării, cu articolul 37 alineat 3 din Codul Administrativ, care stabilește, fără echivoc, că „în cazul încetării mandatului sau în condițiile prevăzute de Constituție, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern, Guvernul continuă să emită numai acte cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi. În această perioadă, Guvernul nu poate să emită ordonanțe sau ordonanțe de urgență și nu poate iniția proiecte de lege”.
Un demis îl mandatează pe alt demis să negocieze cu Comisia modificarea legii
Ei, bine, Ministerul Muncii, sub mandatul interimar al lui Dragoș Pîslaru, a inițiat acest proiect al Legii salarizării, pe care l-a publicat pe site-ul oficial al instituției la data de 25 mai 2026, adică la 20 de zile după ce Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis de Parlamentul României, prin moțiune de cenzură.
Cu ocazia publicării, au fost puse la dispoziția publicului și grilele de salarizare (modificate față de forma lăsată de fostul ministru PSD de resort, Florin Manole), dar și un calendar de consultări cu ministerele, instituțiile și organizațiile sindicale.
În acest sens, Ministerul Muncii, prin ministrul interimar și demis Dragoș Pîslaru, a pus în funcțiune grupuri de lucru interinstituționale, angajând, totodată, statul în negocieri, inclusiv la nivelul Comisiei Europene.
Aceste acțiuni au fost exercitate în mod direct de Ilie Bolojan și de Dragoș Pîslaru. Asta, deoarece a data de 27 mai 2026, Ilie Bolojan, în calitate de prim-ministru demis și interimar, a declarat într-un interviu la postul de televiziune Digi24: „L-am mandatat, astăzi, pe domnul ministru Pîslaru ca, în negocierile pe care le poartă în aceste zile cu Comisia Europeană, să caute să eșaloneze în următorii ani creștere salariilor la demnitari”.
Miercuri, 3 iunie 2026, Dragoș Pîslaru, în calitate de ministru demis și interimar al Muncii, a organizat o conferință de presă, unde a prezentat „concluziile după vizita de lucru de la Bruxelles”, anunțând că „salariile pentru demnitari nu se vor majora” și a oferit „garanții că niciun venit al bugetarilor nu va scădea”.
Artificiul prin care se încearcă ascunderea adevăratului inițiator
Concluzia este, așadar, clară. Ministerul Muncii sfidează atât Constituția, cât și Codul Administrativ, inițiind proiectul Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice, organizând negocieri și consultări cu partenerii sociali în afara prerogativelor unui Cabinet demis, dar și ducând la îndeplinire un mandat emis de un premier demis, deplasându-se, prin ministrul de resort, de asemenea cu puteri limitate, la Bruxelles pentru a negocia cu Comisia Europeană modificări la acest proiect de lege.
Articolul 297 Cod penal incriminează infracțiunea de abuz în serviciu astfel: „Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act prevăzut de o lege, o ordonanță a Guvernului, o ordonanță de urgență a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea putere de lege ori îl îndeplinește cu încălcarea unei dispoziții cuprinse într-un astfel de act normativ, cauzând astfel o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a mai ocupa o funcție publică”.
Actul normativ care ar putea fi încălcat prin aceste activități exercitate de membrii Guvernului demis și interimar, în legătură cu inițierea și negocierea Legii salarizării, este chiar OUG 57/2019. Iar maniera în care s-a lucrat spune totul. Ministerul Muncii s-a prefăcut că nu a pus în transparență decizională Legea salarizării, ci doar a publicat-o pe site-ul instituției la rubrica „Anunțuri”. După care, același minister, care se comportă exact ca un inițiator de facto al proiectului, a trecut la negocieri cu sindicatele, dar și cu Comisia Europeană. Asta, cu toate că este ilegal, un guvern demis neavând voie să inițieze un proiect de lege, la niciun nivel.
Șirul lung de sfidări la adresa Constituției de către conducerea Executivului Bolojan
Nu este pentru prima dată când conducerea Guvernului Bolojan sfidează prevederile legale și constituționale.
Un astfel de exemplu s-a petrecut odată cu demisia lui Dragoș Anastasiu din funcția de vicepremier și când Ilie Bolojan a exercitat un mandat interimar pe acest portofoliu mult peste termenul prevăzut de Constituție.
Mai exact, la 27 septembrie 2025, intervalul de 45 de zile de interimat al lui Ilie Bolojan a expirat. Însă Bolojan a continuat să exercite această funcție până la data de 30 octombrie 2025, când a fost numită în funcție ONG-ista Oana Clara Gheorghiu.
Un alt exemplu de acest fel a avut loc după ce, la 22 decembrie 2025, ministrul Educației, Daniel David, și-a anunțat demisia din Guvern. Însă Ilie Bolojan a transmis cererea de vacantare a postului către Administrația Prezidențială abia la data de 15 ianuarie 2026. Bolojan însuși a preluat interimatul funcției, care, constituțional, a expirat, după 45 de zile, în data de 28 februarie 2026. Însă Bolojan a mai stat în funcția de ministru interimar al Educației până pe data de 3 martie 2026, când a fost numit noul ministru, Mihai Dimian.
Cel mai flagrant episod de încălcare a Constituției și a legii îl reprezintă celebra Ordonanță SAFE, adoptată, în formă modificată, la data de 8 mai 2026, în condițiile în care Guvernul fusese demis prin moțiune de cenzură la data de 5 mai 2026. Însă în Monitorul Oficial al României, actul normativ publicat figurează ca fiind adoptat la data de 4 mai 2026, cu un aviz negativ al Consiliului Legislativ din data de 5 mai 2026.
Curtea de Apel București va relua, pe 10 iunie, procesul sindicatelor din penitenciare împotriva Guvernului
Curtea de Apel București a amânat, ieri, pentru data de 10 iunie 2026, soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor, care a chemat în fața instanței atât Guvernul României, prin Secretariatul General al Guvernului, cât și Ministerul Muncii, Secretariatul General al Guvernului și Ministerul Finanțelor, alături de orice alte entități administrative implicate în elaborarea proiectului noii legi a salarizării.
Concret, autorii cererii au solicitat instanței suspendarea executării tuturor actelor administrative emise în vederea constituirii, organizării și funcționării grupurilor de lucru, comisiilor sau structurilor interinstituționale create pentru elaborarea proiectului Legii salarizării. De asemenea, se mai solicită suspendarea tuturor procedurilor administrative aflate în desfășurare privind consultarea ministerelor și instituțiilor publice, consultarea organizațiilor sindicale, elaborarea grilelor de salarizare și a calendarului de implementare, coordonarea interinstituțională și negocierea și fundamentarea noii politici salariale.
Un alt capăt de cerere vizează anularea oricăror acte administrative (hotărâri de Guvern, ordine de ministru, decizii, memorandumuri, dispoziții, acte individuale sau normative) emise pentru constituirea, coordonarea și desfășurarea activităților privind elaborarea proiectului noii legi a salarizării. Se mai solicită suspendarea efectelor juridice ale actelor contestate până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei, în temeiul art. 15 din Legea nr. 554/2004, obligarea pârâților la încetarea tuturor demersurilor administrative derulate în baza actelor contestate, dar și suspendarea oricăror demersuri externe, negocieri sau angajamente asumate în numele Guvernului de către ministrul interimar al Muncii în legătură cu reforma salarizării, inclusiv la nivelul instituțiilor europene.
Curtea de Apel București a dispus amânarea cauzei „în vederea depunerii relaţiilor solicitate de instanţă”.