Ministerul Educației a luat o măsură drastică: aceste unități de învățământ nu mai pot propune cifre de școlarizare pentru clasa a IX-a, începând cu anul școlar următor. Astfel se va ajunge la situația în care liceele respective vor fi desființate. Măsura a fost publicată în Monitorul Oficial, ca parte din metodologia privind fundamentarea cifrei de școlarizare pentru învățământul preuniversitar de stat, pe anul școlar 2024-2025, deși sindicatele nu au fost întrebate dacă acceptă - consecințele afectându-i și pe profesorii titulari, nu doar pe elevii care vor merge 30-40 de kilometri până la școală, în unele localități.
„Unitățile de învățământ care, în sesiunile cumulate din anul 2023 ale examenului de Bacalaureat, au înregistrat procent de promovabilitate de 0% sau în care acest examen a fost promovat de un singur absolvent nu vor propune cifră de școlarizare la clasa a IX-a cu frecvență zi”, este prevederea noii metodologii privind stabilirea cifrei de școlarizare pe anul următor.
Dacă aceste licee nu vor mai primi elevi în clasa a IX-a, din septembrie 2024, în primul an vor avea de suferit atât elevii din localitățile unde există o singură astfel de unitate de învățământ, cât și profesorii care sunt titulari de catedră și vor fi nevoiți să găsească ore la alte școli, pentru a-și putea completa norma didactică.
Numărul liceelor cu rată de promovare zero la Bac s-a dublat în ultimii patru ani - de la 27 în 2020, la 55 în 2023.
S-a mai încercat aplicarea unei măsuri similare și în 2019, tot din inițiativa Ministerului Educației, însă atunci a intervenit Avocatul Poporului, care s-a sesizat și a cerut ministerului să renunțe la această decizie. În anul anul școlar 2019 - 2020, 43 de licee din 23 de județe nu au mai avut clase de-a IX-a.
Pe ce se bazează Ministerul Educației
Surse din Ministerul Educației spun că de această dată se va aplica măsura, pentru că sunt soluții pentru zonele în care nu se va mai înființa clasa a IX-a sau chiar se vor închide acele licee, situațiile cu adevărat critice fiind foarte puține, la nivel de țară. Astfel, Ministerul Educației s-a bazat, pentru reluarea măsurii desființate de Avocatul Poporului, pe trei elemente esențiale: 1. populația școlară este în scădere continuă; 2. cele mai multe astfel de unității de învățământ funcționează cu un număr scăzut de elevi, dar și de profesori titulari (cei mai mulții fiind suplinitori); 3. puține dintre aceste unități sunt singurele din localitate, existând și alte opțiuni, în cele mai multe situații.
Cazurile în care profesorii titulari vor avea nevoie de completarea normei didactice, iar elevii din zonă vor fi nevoiți să se deplaseze mai mult de 30 km pentru a ajunge la alt liceu sunt foarte puține, au explicat sursele din Ministerul Educației, iar pentru acestea se pot găsi soluții, punctual.
Același lucru spune și Marius Nistor, liderul Federației Sindicatelor din Educație (FSE) „Spiru Haret”, care a declarat, pentru Jurnalul, că nu se pregătește să conteste măsura, pentru că există oricum un deficit foarte mare de cadre didactice, astfel încât impactul nu va fi unul foarte grav.
Este nevoie de o soluție alternativă
La polul opus se află liderul celeilalte federații sindicale din învățământul preuniversitar, Simion Hăncescu, președintele FSLI, care a declarat, pentru Jurnalul, că se pregătește pentru discuții cu reprezentanții Ministerului Educației, pe această temă.
„În primul rând, măsura nu se poate aplica. Dacă se vor elimina clasele a IX-a, ce vor face copiii care nu vor mai avea unde să meargă la liceu? Sunt localități cu un singur liceu, iar dacă acela se va închide, vor fi condamnați elevii să meargă zeci de kilometri, în alte localități. Mai avem și problema cadrelor didactice care rămân fără catedră sau fără normă întreagă și nu o mai pot completa. Dacă se ajunge ca un liceu să rămână cu două sau trei clase, peste câțiva ani, unitatea de învățământ nu va mai putea funcționa și nici nu se pot comasa liceele, mai ales dacă sunt la zeci de kilometri distanță. Dacă se dorește o asemenea măsură, acolo trebuie să se pună altceva în loc, să se investească în școli profesionale, de meserii, să se aplice învățământul dual, să se ofere alternative, nu doar să se elimine clase”, a explicat, pentru Jurnalul, președintele FSLI.
Cea mai bună soluție ar fi, în aceste situații, învățământul dual, însă cele mai mari probleme sunt exact în zonele defavorizate și sărace, unde nu există agenți economici care să poată prelua astfel de contracte cu școlile.
Măsura eliminării claselor a IX-a la liceele fără absolvenți promovați la Bac s-ar putea aplica doar pentru un an, la fel ca în 2019, dacă Ministerul Educației nu înființează școli de meserii.