Definiția cuvântului „revelație” din DEX
Conform Dicționarului explicativ al limbii române (DEX), revelație înseamnă:
REVELÁȚIE s.f.
Faptul de a revela, de a face cunoscut un adevăr tainic, o descoperire bruscă și profundă.
Descoperire supranaturală a unei realități divine sau religioase; comunicare a unei adevăruri spirituale de către o entitate superioară (Dumnezeu).
Figurat: Persoană, idee, fenomen etc. care produce un efect neașteptat și profund, o surpriză plăcută sau o impresie deosebit de puternică.
Prin urmare, revelația este mai mult decât o simplă descoperire – este o iluminare, un moment de claritate care poate veni în tăcere, în meditație, în rugăciune sau chiar în cele mai banale momente ale vieții.
Revelația – între spiritualitate și cotidian
În sens religios, revelația este văzută ca o comunicare divină, în care Dumnezeu își dezvăluie voința, caracterul sau planul față de omenire. Este nucleul marilor texte sacre, de la Biblie la Coran.
Dar într-un registru mai larg, uman, revelația poate fi acel moment în care ai înțeles, dintr-o dată, că trăiai într-o iluzie. Sau când, într-o conversație obișnuită, cineva spune ceva care îți schimbă complet perspectiva.
Uneori, o revelație vine cu durere. Alteori, cu eliberare. Dar mereu vine cu schimbare.
Exemple de utilizare a cuvântului "revelație"
-
„Conversația cu ea a fost o adevărată revelație.”
-
„Romanul său a fost revelația anului în literatura română.”
-
„După ani de rătăcire, a avut o revelație care i-a schimbat viața.”
Revelația ca transformare interioară
Mulți psihologi și terapeuți vorbesc despre „momente de revelație” în cadrul procesului de vindecare. Sunt acele momente în care clientul înțelege pentru prima oară cauza profundă a unei suferințe sau recunoaște o traumă pe care a ignorat-o. Acestea pot fi puncte de cotitură în evoluția personală.