Lovitură de proporții primită de Guvernul Orban și de Ministerul Afacerilor Interne, cu doar o săptămână înainte de ridicarea stării de urgență la nivel național. Curtea Constituțională a decis, ieri, că Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 36/2020, în baza căreia a fost majorat cuantumul amenzilor, între 2.000 de lei și 20.000 de lei pentru nerespectarea interdicțiilor de circulație impuse prin ordonațele militare, este neconstituțională. Aceste amenzi au început să fie aplicate de către Poliție din data de 3 aprilie și, conform dezlegării CCR, toate acestea pot fi anulate în instanțele de contencios administrativ. De la intrarea în vigoare a deciziei CCR, autoritățile nu mai pot aplica niciun fel de sancțiune contravențională, în stare de urgență, dacă legislația nu este modificată pentru a fi adusă în acord cu prevederile Constituției.
Prin această decizie, Curtea Constituțională a admis sesizarea înaintată de Avocatul Poporului, Renate Weber, care a atacat OUG 36/2020, prin care Guvernul a modificat Ordonanța 1/1999 privind regimul stării de urgență și al stării de asediu, în principal cu privire la regimul sancțiunilor contravenționale. Executivul a reglementat, atunci, faptul că nerespectarea restricțiilor de circulație se sancționează cu amendă de la 2.000 la 20.000 de lei pentru persoane fizice și de la 10.000 de lei la 70.000 de lei pentru persoane juridice,
În principal, Ordonanța de Urgență nr. 34/2020, prin care se modifică și se completează OUG 1/1999 privind instituirea stării de asediu și a stării de urgență, se referă la regimul sancțiunilor contravenționale, începe prin modificarea regimului pecuniar sancționator și ajunge la legiferarea abuzului instituționalizat.
Astfel, noul act normativ modifică articolul 28 al vechii OUG, introducând faptul că nerespectarea prevederilor articolului 9 constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 2.000 de lei la 20.000 de lei pentru persoanele fizice, și de la 10.000 de lei la 70.000 de lei pentru persoanele juridice, în timp ce, conform reglementării anterioare, aceste sancțiuni erau cuprinse între 200 și 5.000 de lei pentru persoanele fizice și de la 1.000 de lei la 10.000 de lei pentru cele juridice.
Ordonanța dădea undă verde la abuzuri
Iar asta nu este singura modificare care privește regimul sancționator operată de Guvernul Orban și desființată de Curtea Constituțională, prin devastatoarea decizie adoptată ieri. Pe lângă sancțiunea cu amenda în bani, se mai prevedea, în actul normativ respectiv, și faptul că agentul constatator poate aplica și o serie de sancțiuni complementare, după propria sa apreciere. Toate aceste sancțiuni constituie posibile abuzuri, deoarece se mai putea dispune confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenție, ori interzicerea accesului la respectivele bunuri, prin aplicarea sigiliului de către organele abilitate, ori suspendarea temporară a activității sau desființarea unor lucrări sau refacerea unor amenajări.
Bunurile confiscate astfel, intrau în proprietatea privată a statului și erau redistribuite, prin ordin de ministru, al Internelor sau al Apărării, către alte structuri ale statului. Mai mult, persoana sancționată care ar fi câștigat în instanță anularea contravenției nu ar mai fi primit bunul confiscate înapoi, ci doar contravaloarea în bani a acestuia, la „prețul de circulație”.
CCR a constatat că această Ordonanță de Urgență încalcă principiul securității juridice, nu are avizul Consiliului Economic și Social și contravine prevederilor Constituției. Deciziile CCR sunt definitive și general obligatorii și au putere numai pentru viitor. Ca atare, toate amenzile aplicate, începând cu luna aprilie, în baza acestei Ordonanțe, urmează să fie atacate în instanță de către persoanele sancționate. Iar odată cu intrarea în vigoare a deciziei, aceste amenzi și pedepsele complementare nu mai pot fi aplicate în starea de urgență. Practic, până la modificarea legislației, pentru aducerea ei în acord cu Legea Fundamentală, încălcarea regimului stării de asediu sau de alertă rămâne nesancționat.
Sancțiunile aplicate de Poliție, începând cu luna aprilie, pentru ieșirea din casă, devin apă de ploaie
O a doua lovitură de la CCR: Anularea pensiilor speciale încalcă Constituția
Magistrații Curții Constituționale au decis, tot ieri, că prevederile legii adoptate de Parlament, prin care au fost abrogate toate pensiile speciale sunt neconstituționale. Admițând, astfel, sesizările formulate atât de Avocatul Poporului, cât și de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Reamintim că, la sfârșitul lunii ianuarie, Camera Deputaților a adoptat, în for decizional și în sesiune extraordinară, proiectul de lege inițiat de PSD pentru abrogarea pensiilor speciale, inclusiv cele ale magistraților, cu excepția militarilor. Asta, în ciuda faptului că, începând cu anul 2010, au fost emise mai multe Decizii ale CCR care se referă la anumite categorii profesionale, la statutul lor constituţional şi care au fost foarte ferme în a aprecia tipurile de pensii care li se cuvin acestora. În întâmpinarea formulată de ÎCCJ, se arată că legea de eliminare a pensiilor speciale încalcă principiul independenţei judecătorilor şi afectează statutul constituţional al procurorilor.
Președintele poate institui starea de urgență
A existat și o Decizie a CCR prin care a fost respinsă sesizarea Avocatului Poporului privind Ordonanța de Urgență nr. 1/1999, privind regimul stării de urgență și al stării de asediu, în integralitatea ei. Judecătorii au constatat că această ordonanță care permite președintelui României să instituie starea de urgență este constituțională, respingând, astfel, excepția de neconstituționalitate invocată de Renate Weber.
Sesizarea respinsă se referea la faptul că textul de lege contestat permite preşedintelui României să legifereze în domenii pentru care Legea fundamentală cere intervenţia legiuitorului primar sau a celui delegat.