Jurnalul.ro Special Anchete Lovitură pentru guvernul “de dreapta”. Și indicatorul de referință pentru șomaj trebuie majorat

Lovitură pentru guvernul “de dreapta”. Și indicatorul de referință pentru șomaj trebuie majorat

de Ion Alexandru    |   

După ce, anul acesta, PNL și Guvernul Orban au încercat să anihileze, fără succes, două legi importante adoptate de Parlament – cea referitoare la dublarea alocațiilor și la creșterea punctului de pensie cu 40 la sută, Curtea Constituțională dă o nouă lovitură Executivului. Liberalii au atacat la CCR legea prin care valoarea indicatorului de referință pentru șomaj, de la 500 de lei, trebuie să crească, etapizat, până la 1.200 de lei, în 2023, iar, din 2024, trebuie să fie actualizat în funcție de creșterea prețurilor de consum. Ca și în cazul alocațiilor, PNL a opinat că Parlamentul nu a menționat sursa de finanțare, precizând că legea încalcă prevederile constituționale, în sensul că are un impact bugetar neprognozat. Judecătorii arată că bugetul asigurărilor sociale de stat pentru anul 2021 nici măcar nu a fost redactat, darămite să fie adoptat și promulgat, invitând Guvernul ca, la elaborarea acestei legi a Bugetului, să țină cont de aceste majorări operate prin lege de Parlamentul României.

 

Bătălia pierdută de PNL are legătură cu legea de modificare a Legii nr. 76/2002, privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea forței de muncă. Prin această lege, Parlamentul a arătat că, în prezent, valoarea indicatorului social de referință este de 500 de lei, iar, începând cu 1 ianuarie 2021, acesta trebuie să fie majorat la 780 de lei. De asemenea, începând cu data de 1 ianuarie 2022, valoarea indicatorului social de referință trebuie să ajungă la 990 de lei, iar de la 1 ianuarie 2023 trebuie să ajungă la 1.200 de lei. Mai mult, în lege se mai precizează că, începând cu data de 1 ianuarie 2024, valoarea indicatorului social de referință se modifică anual, prin Legea Bugetului de Stat, în funcție de indicele de creștere a prețurilor de consum prognozat pe anul anterior.

Ei bine, 74 de deputați ai Parlamentului care și-a încheiat, azi, mandatul, aparținând Grupului Partidului Național Liberal, au atacat legea la Curtea Constituțională, arătând că, prin dispozițiile acesteia, se modifică valoarea indicatorului social de referință, în sensul majorării acestuia. “Deși avea obligația, legiuitorul nu a prevăzut nici măsură de corelare a tuturor prestațiilor sociale, inclusiv acelora în cuantum fix cu valoare actualizată a indicelui social de referință din lege”, arată sesizarea. Mai mult, liberalii arată că nu rezultă efectuarea unui studiu privind impactul financiar asupra bugetului de stat și nici realizarea de consultări cu autoritățile publice ori cu asociațiile patronale sau sindicale și nici esența recomandărilor primite. Se mai susține, în contestație, că nu este specificat nici impactul asupra sistemului juridic, iar că modificarea, prin creșterea valorii indicatorului, generează cheltuieli bugetare ample, însă legiuitorul nu a indicat sursa de finanțare a acestor cheltuieli.

Nu în ultimul rând, se mai arată că Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010 cere obligația de a solicita Guvernuluii întocmirea unei fișe financiare referitoare la impactul bugetar al normelor propuse prin inițiativa legislativă. “Parlamentul a ignorat această obligație”, mai arată contestatarii, în documentul prin care au cerut CCR să anuleze această lege.

 

Executivul să proiecteze bugetul, astfel încât să fie inclusă această cheltuială

 

Practic, prin acest atac, PNL a continuat seria de încercări de desființare a legislației referitoare la creșterea veniturilor, după ce a făcut demersuri similare și în privința majorării pensiilor sau a alocațiilor. De această dată, Curtea Constituțională a fost tranșantă, în motivarea deciziei de respingere a sesizării stabilind că, prin modificarea propunerii legislative care ar fi generat un impact asupra bugetului în curs, Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională, a operat în sensul constituțional. Mai exact, CCR arată că “textul constituțional nu se referă la existența in concreto a unor surse financiare suficiente la momentul adoptării legii, ci la faptul ca această cheltuială bugetară să fie previzionată în deplină cunoștință de cauză în bugetul de stat, pentru a putea fi acoperită în mod cert în cursul anului bugetar”. “Curtea Constată că, la momentul adoptării legii, Legea Bugetului Asigurărilor Sociale pe anul 2021 nu a fost încă adoptată și nici promulgată, astfel că Guvernul are posibilitatea de a lua în calcul cheltuiala pe care modificările aduse Legii 76/2002 le propun”, arată judecătorii.

Potrivit Curții, obligația indicării sursei de finanțare pentru aplicarea cheltuielilor bugetare ce derivă din procesul constituțional constituie un aspect distinct de cel al lipsei fondurilor pentru susținerea din punct de vedere bugetar. “Curtea reamintește că nu deputatul sau nu senatorul trebuie să întocmească fișa financiară, ci Guvernul. Prin urmare, pentru a respecta procedura constituțională de adoptare a unui act normativ care implică o cheltuială bugetară, este suficient ca inițiatorii actului normativ să facă dovada că, în temeiul dispozițiilor legale, au solicitat Guvernului fișa financiară. Netrimiterea fișei financiare în termenul legal de către autoritatea publică care are obligația de a întocmi acest document nu poate constitui un impediment în continuarea procedurii de legiferare”, adaugă CCR.

 

Guvernul a încercat să blocheze adoptarea legii

 

Mai exact, judecătorii constituționali atrag atenția asupra faptului că, dacă Guvernul nu susține inițiativa legislativă sau dacă nu este de acord cu aceasta și, prin urmare, nu transmite fișa financiară, nu poate bloca procesul legislativ printr-o atitudine omisivă.

Instanța de contencios constituțional mai arată că, în ceea ce privește legea atacată de către cei 74 de parlamentari liberali, aceasta, așa cum a fost ea depusă la Senat, în calitate de primă cameră sesizată, a prevăzut o modificare a indicatorului social de referință de la 500 de lei la 1.200 de lei. “Această majorare urma să producă efecte odată cu intrarea în vigoare a legii, producând creșteri ale cheltuielilor din bugetul asigurărilor pentru șomaj pe anul în curs”. Însă, la Camera Deputaților, acest lucru a fost corectat, în sensul că majorarea începe să se producă de la 1 ianuarie 2021. Pe alt buget de stat.

Cu majoritate de voturi, judecătorii Curții Constituționale au respins ca neîntemeiată obiecția de neconstituționalitate ridicată de parlamentarii liberali, iar legea, așa cum a fost ea emisă de Parlament, este constituțională. Există, însă, și o opinie separată care nu este de acord cu opinia majoritară și care susține că obiecția ar fi trebuit admisă. Aceasta aparține judecătoarei CCR Simina Tănăsescu. 

 

În privința alocațiilor, judecătorii au indicat deja sursa de finanțare: Contul din care se plătesc

 

Două decizii ale CCR au lovit, anul acesta, crunt politica Guvernului PNL, care nu a dorit să dubleze alocațiile de stat pentru copii, ci să opereze o majorare etapizată, contrar prevederilor legale stabilite de Parlament. În vara acestui an, după ce a analizat argumentația referitoare, ca și în cazul indicatorului social de referință, conform căreia legiuitorul nu a menționat sursa de finanțare, CCR a arătat că sursa de finanțare este contul din care se plătesc alocațiile de stat pentru copii. Instanța de contencios constituțional demontează argumentațiile Palatului Vctoria, atrăgându-i atenția că Parlamentul este cel care decide politicile statului, inclusiv politica bugetară, iar Guvernul este obligat să ia acele măsuri care să ducă la îndeplinire legile Parlamentului. Iar pârghiile se află chiar la îndemâna Guvernului, prin fondul de rezervă al Executivului sau prin rectificare bugetară.

Nici măcar invocarea țintei de deficit de 3 la sută, stabilită în Legea Bugetului, raportată la prevederile Tratatului de Funcționare a UE, nu a stat în picioare, Curtea Constituțională atrăgând atenția că o eventuală depășire a acestei ținte de deficit nu aduce atingere Constituției României. Efectele acestei decizii sunt devastatoare pentru Executiv, nu doar din pricina obligației dublării alocațiilor, dar și din pricina faptului că, la data de 1 septembrie, pensiile trebuie majorate, conform legii, cu 40 de procente, iar cele reținute de CCR în decizia privind alocațiile sunt valabile și în privința majorării pensiilor.

Replica judecătorilor CCR este una zdrobitoare. “În jurisprudența sa, CCR a statuat că se poate ajunge la concluzia că Parlamentul a mai decis asupra majorării unor cheltuieli bugetare, întemeindu-se pe o sursă de finanțare incertă. (…) Or, în cauza de față, dialogul cu celelalte autorități s-a materializat prin informațiile financiare existente în instrumentul de prezentare și de motivare a proiectului legii de aprobare a Ordonanței de Urgență, ceea ce înseamnă că în discuție nu este caracterul incert al sursei de finanțare, astfel că problema ridicată vizează suficiența sau insuficiența resurselor bugetare”. Judecătorii susțin, în schimb, că aprecierea făcută de Guvern cu privire la caracterul insuficient sau suficient al resurselor reprezintă “o problemă exclusiv de oportunitate politică”. “Dacă Guvernul nu are resurse financiare suficiente, poate să propună modificările necesare pentru asigurarea lor, în virtutea dreptului său la inițiativă legislativă”, se arată în document. Curtea Constituțională subliniază că “bugetul de stat este un plan financiar al statului, iar el nu poate prevedea cu o exactitate absolută evoluțiile economice în cursul unui an bugetar, ci doar trasează marile direcții ale acțiunii statului din perspectiva bugetară”. “Eventualele dezechilibre apărute pe parcursul anului bugetar se pot corecta prin acte normative de forță a legii. Fie din surse alocate în buget, fie prin suplimentarea alocațiilor bugetare din fondul de rezervă aflat la dispoziția Guvernului, fie prin rectificare bugetară”, mai susține Curtea.

 

Liberalii au reușit să blocheze majorarea, cu ajutorul lui Klaus Iohannis

 

Lucrurile nu s-au elucidat cu privire la alocații, deoarece Guvernul a contestat încă o dată legea. Contestație care, de asemenea, a fost respinsă în 24 septembrie. Concret, Executivul a emis o OUG prin care a stabilit majorarea cu 20 la sută a acestor indemnizații, însă Parlamentul, prin legea de aprobare a acestei ordonanțe a decis revenirea la forma inițială. Această lege de aprobare a fost, practic, atacată la Curtea Constituțională.

Pentru că nu au reușit să blocheze, pe cale de contencios constituțional, aceste dublări, liberalii au ales planul “B”. Respectiv sprijinul președintelui României, care, în 13 noiembrie 2020, în loc să promulge legea, a trimis-o înapoi în Parlament, pentru reexaminare. Legislativul care tocmai și-a încheiat mandatul nu a apucat să respingă cererea de reexaminare.

 

Pensiile mai mari cu 40%, la mâna unui Parlament ostil

 

Există, așadar, mai multe decizii ale CCR prin care arată că legislația privind indemnizațiile este constituțională, iar ceea ce Parlamentul a legiferat, Guvernul trebuie să pună în aplicare. Sau, eventual, să se revină asupra celor legiferate, tot prin intermediul Parlamentului.

Legea prin care, începând cu data de 1 septembrie 2020, punctul de pensie ar fi trebuit să fie majorat cu 40 la sută. Legea a fost adoptată, a fost promulgată, însă, tot prin OUG, Guvernul Orban a decis ca majorarea să fie de doar 14 la sută. După care legea de bază a fost atacată la CCR, pe același principiu al neexistenței sursei de finanțare. Curtea Constituțională a amânat, însă, dezbaterea pe marginea acestei excepții de neconstituționalitate pentru data de 13 ianuarie 2021. Dată la care, în funcțiune, se află o majoritate parlamentară nouă, ostilă punerii în aplicare a legii în cauză.

 

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri