În toată dezbaterea referitoare la alegerile locale, se mai poate trece acum, cu doar patru luni înainte, la votul în două tururi? Mă gândesc la recomandările Comisiei de la Veneţia, să nu se modifice cu un an înainte legea electorală, şi la câteva decizii anterioare ale Curţii Constituţionale...
Este o recomandare a Comisiei de la Veneţia, în mod evident. Nu are forţă juridică, nu are caracter obligatoriu. Iar deciziile anterioare ale Curţii Constituţionale nu stabilesc obligativitatea de a se modifica orice din lege în ultimul an de zile înainte de alegeri. De altfel, preşedintele Curţii Constituţionale, întrebat fiind, a exprimat o opinie personală, prin care a spus că nu există niciun impediment şi că, dacă Parlamentul adoptă modificarea, se poate aplica la alegerile locale.
Este luată în calcul varianta asumării răspunderii de către Guvern, am văzut că s-a vorbit despre asta...
Este în două variante. Fie Guvernul, dacă va considera oportun, poate să îşi angajeze răspunderea, fie să finalizăm dezbaterea proiectului de lege depus de PNL privind alegerea cu 50% plus unu a primarilor, proiect de lege care este în dezbaterea Senatului şi a primit aviz favorabil la Comisia juridică.
Tăriceanu şi Oprea, posibili aliaţi
Şi credeţi că s-ar găsi în Parlament o majoritate care să susţină acest proiect?
Partidul Naţional Liberal, evident, care este iniţiatorul proiectului, ALDE, prin vocea copreşedintelui Tăriceanu, care a anunţat că sprijină proiectul. Pentru a se construi o majoritate ar fi necesar sprijinul unei alte formaţiuni politice, de exemplu UNPR. Poate să treacă, în condiţiile în care UNPR va merge pe liste separate de PSD la alegerile locale, pentru că atunci, în mod evident, şi lor o să le convină alegerea în două tururi.
Am văzut recent o postare pe Facebook în care acuzaţi o anumită strategie din partea PSD de care Guvernul Cioloş şi preşedintele Iohannis n-ar fi conştienţi. Lămuriţi-mă, la ce vă refereaţi mai exact?
Păi PSD-ul se află acum într-o situaţie pe care o exploatează la maxim. Practic este la putere, pentru că aproape tot ce înseamnă secretari de stat, subsecretari de stat, preşedinţi, vicepreşedinţi de agenţii, de autorităţi, secretari generali, secretari generali adjuncţi de ministere, prefecţi, şefi de deconcentrate, manageri de companii, manageri de sucursale sunt oamenii PSD. Şi influenţează în mod constant decizia publică în România, chiar dacă este un Guvern nepolitic, miniştrii practic sunt înconjuraţi de reprezentanţi ai PSD care şi-au obţinut poziţiile în guvernarea Ponta. În mod evident ei influenţează deciziile guvernamentale, distorsionează dispoziţiile şi deciziile date de miniştri pe diferitele zone de activitate şi favorizează PSD în ceea ce priveşte pregătirea alegerilor şi ulterior desfăşurarea procesului electoral. Gândiţi-vă că toţi prefecţii sunt prefecţi PSD. Prefecţi, subprefecţi, şefi de deconcentrate sunt oameni care au influenţă în comunitate şi care fac campanie, de fapt, pentru PSD. În aceste condiţii, dacă Guvernul Cioloş nu se hotărăşte să depolitizeze nivelul doi şi trei, şi cred că ar trebui să profite de ocazia pe care o au, şi anume aceea de a fi un Guvern nepolitic, pentru a depolitiza şi administraţia, şi managementul companiilor de stat, dacă nu se realizează lucrul ăsta, atunci principalul partid care are o poziţie favorabilă în perspectiva alegerilor este PSD. Iar noi sprijinim Guvernul, iar în percepţia publică Guvernul este asociat cu PNL pentru că propunerea de premier a fost făcută de preşedintele Iohannis, care este ales ca preşedinte din postura de candidat al PNL. Toată perioada asta media inf luenţată de PSD toacă Guvernul şi pe Iohannis de dimineaţă până seara cu consecinţe evidente asupra percepţiei despre PNL. Şi practic suntem într-o situaţie în care noi sprijinim un Guvern care, de fapt, este un Guvern în care PSD face ce vrea, iar PSD de fapt face opoziţie, fructificând la maxim poziţiile guvernamentale. Ca să zic aşa, noi sprijinim un Guvern care, de fapt, e mai degrabă al PSD, ceea ce e complet anormal...
Noi nu cerem ca premierul Cioloş, miniştrii din cabinetul Cioloş să pună liberali în locul lor, dar să caute alţi oameni cu care să îşi formeze echipe pentru a asigura neutralitatea actului de guvernare şi mai ales egalitatea de şanse în perspectiva alegerilor locale şi parlamentare.
Am văzut că în ultimele zile, şi Alina Gorghiu, şi Vasile Blaga au ieşit cu aceeaşi nemulţumire faţă de posturile ocupate de PSD în structurile inferioare ale administraţiei. Există în PNL o nemulţumire, o tensiune în acest sens?
E o tensiune... E o percepţie cât se poate de concretă a realităţii existente... Care este o realitate care, repet, avantajează în mod evident PSD şi dezavantajează Partidul Naţional Liberal.
„Cioloş şi Iohannis vor suferi”
În acea postare de pe Facebook spuneaţi că, dacă Guvernul Cioloş şi girantul Klaus Iohannis nu înţeleg strategia PSD, vor suferi anumite consecinţe...
Păi, nu... Vor suferi de pe urma acestei strategii. Nu cred că îi convine preşedintelui Iohannis ca PSD să câştige alegerile. Nu cred că îi convine premierului Cioloş să-i fie distrusă imaginea prin jocurile făcute de PSD şi de prelungirile PSD prin media. Şi, în mod evident, nicio reformă substanţială nu va putea fi dusă la bun sfârşit de acest Guvern atât timp cât nu se debarasează de restul politic pe care îl are.
Anul acesta sunt două rânduri de alegeri pe un fond de exigenţă mai mare a electoratului. A înţeles PNL cerinţele străzii? Am văzut acele coduri de integritate...
Noi le-am înţeles, cu siguranţă (...) Practic, noi am pornit acest proces de creştere a calităţii membrilor şi liderilor PNL cu mult înainte. Evident că am înţeles şi că ne vom comporta ca atare şi codul de integritate care va fi aplicat în alegeri este o dovadă în acest sens. Îl vom aplica inclusiv acolo unde există riscul să pierdem, ca urmare a nepermiterii unui primar în funcţie sau unui candidat popular în vreo funcţie care are probleme cu codul de integritate.
Va schimba revenirea la votul pe liste şi calitatea Parlamentului? Se vorbea de faptul că uninominalul a cam stricat calitatea în Legislativ...
Depinde de conducerile judeţene şi naţionale în ce măsură, din resursa umană pe care o au la dispoziţie, vor avea capacitatea de a-i alege pe cei buni, şi nu pe cei convenabili.
Şi garantează cineva că nu vor fi aleşi cei convenabili?
(râde) Ha... Asta o să se vadă când se alcătuiesc listele. Altfel, vă spun, eu sunt susţinătorul sistemului uninominal, nu neapărat forma de uninominal care a fost în vigoare începând cu 2008, uninominalul în două tururi mi se pare un sistem foarte bun sau uninominalul în sistem germanic. Dar acum ăsta e sistemul votat, depinde de liderii partidelor politice calitatea reprezentanţilor pe care îi vor desemna pentru localităţi şi pentru Parlament.
V-aţi gândit la o anumită alianţă electorală sau veţi merge singuri?
Deocamdată nu am avut o discuţie privitoare la formaţiunile politice cu care am putea realiza înţelegeri. Evident, regula este ca PNL să meargă pe propriile picioare. Dacă vor fi cazuri specifice în anumite judeţe în care să fie necesară realizarea unor înţelegeri cu alte formaţiuni, evident că vom purta negocieri în acest sens.
Mă gândeam la faptul că voturile de dreapta sunt foarte fărâmiţate. Pe lângă PNL sunt mai multe partide...
Nu e chiar aşa... PNL are între 35% şi 38% în sondaje, următorul partid ca scor este cu 6%. Evident că sunt formaţiuni politice care fărâmiţează voturile să spun anti-PSD, dar aici depinde şi de capacitatea noastră de a convinge oamenii să voteze util, pentru că un lucru e clar: astăzi, după cum e aşezată scena politică românească, singura formaţiune politică ce are capacitate să învingă PSD este Partidul Naţional Liberal.
Toate sondajele arată o cotă dramatică de încredere a oamenilor în clasa politică. Care ar fi motivele pentru care s-a ajuns aici şi ce soluţii ar fi pentru refacerea imaginii clasei politice?
Sunt un adversar declarat al sintagmei „clasa politică”. Nu există clasă politică! Împărţirea societăţii în clase este apanajul teoriei marxist-leniniste. În societate nu poţi să împarţi în clase... care nu mai există. Eu cred că la fel ca şi în cazul doctorilor, profesorilor, avocaţilor, fiecare individ trebuie apreciat pentru ceea ce face ca persoană, fiecare partid politic trebuie apreciat pentru modul în care guvernează sau administrează o localitate. Nu se poate vorbi de o clasă politică pe care s-o etichetezi şi să o faci într-un fel sau altul. Sigur că există foarte mulţi oameni politici, poate majoritatea, care au avut năravurile specifice vechii nomenclaturi, dar procesul este în curs de evoluţie. Trebuie dintre cei care au făcut politică până astăzi să rămână cei care într-adevăr au fost corecţi, au fost buni, au fost competenţi, să dispară încetul cu încetul cei cu năravurile despre care făceam vorbire şi evident să deschidem porţile oamenilor care vin dinspre societate şi care vor să îmbrace haina politică.
Sunt convins că PSD nu va ceda sub nicio formă în privinţa alegerii în două tururi a primarilor, pentru că altfel conducerea PSD ar trebui să plece acasă. Va fi alungată cu furci şi cu topoare de cei 1.900 de primari PSD în funcţie, cărora le tremură bojocii la auzul alegerii cu 50% plus unu.
MARIUS GÎRLAŞIU: În mai anul trecut aţi depus un amendament pentru votul în două tururi. Totuşi de ce a trecut legea atunci?
LUDOVIC ORBAN: Legea a trecut pentru că a fost susţinută de majoritatea guvernamentală din perioada respectivă.
MARIUS GÎRLAŞIU: A existat în acea vreme suspiciunea că şi anumiţi liberali ar fi votat...
LUDOVIC ORBAN: Uitaţi-vă la votul la amendament, 73 de voturi pentru, din care majoritatea zdrobitoare au fost parlamentarii PNL. De altfel, toţi parlamentarii PNL au votat amendamentul.
MARIUS GÎRLAŞIU: În acea zi, domnul Mihai Voicu, care era preşedintele Comisiei de cod electoral, a spus că şi parlamentarii liberali ar fi votat actuala variantă a legii, deşi nu prevedea votul în două tururi.
LUDOVIC ORBAN: E adevărat, s-a votat la votul final, s-a votat, cum să zic, împărţit... O parte din parlamentarii PNL au votat împotriva legii, o parte dintre parlamentarii liberali au votat în favoarea legii...
MARIUS GÎRLAŞIU: Cu cine ar putea să facă PNL o majoritate parlamentară care să susţină un nou Guvern după alegeri?
LUDOVIC ORBAN: Mai e cale lungă până atunci. Deocamdată, avem în faţă alegerile locale, care evident că pot să determine colaborări ce pot duce la apropierea unor formaţiuni de PNL. Dacă aceste colaborări nu se vor concretiza, atunci e greu de estimat ce partener vom găsi după parlamentare pentru formarea majorităţii guvernamentale.
Dacă Guvernul Cioloş nu se hotărăşte să depolitizeze nivelul doi şi trei - şi cred că ar trebui să profite de ocazia pe care o au, şi anume aceea de a fi un Guvern nepolitic, pentru a depolitiza şi administraţia, şi managementul companiilor de stat -, atunci principalul partid care are o poziţie favorabilă în perspectiva alegerilor este PSD.
Eu nu cred că PSD va depune moţiune de cenzură. E opinia mea şi, chiar dacă ar lua decizia să depună o moţiune de cenzură, nu au majoritatea necesară pentru a obţine căderea Guvernului Cioloş