Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La inițiativa parlamentarilor PNL, Senatul a adoptat un proiect de lege care prevede redeschiderea depozitelor de deșeuri industriale, a haldelor și iazurilor de decantare în vederea extragerii de materii prime critice și resurse minerale neenergetice. Conform inițiatorilor, în România există depozite de deșeuri industriale închise (zgură, cenușă, șlam etc.), halde de steril din exploatări miniere închise, iazuri de decantare și alte instalații de gestionare a deșeurilor extractive dezafectate, perimetre miniere cu activitatea încetată care includ depozite de deșeuri rezultate din exploatare/preparare.
Pentru a împiedica abandonarea depozitelor care ar urma să se redeschidă, propunerea legislativă instituie obligația firmei operatoare de a asigura, pe cheltuiala proprie, închiderea finală, refacerea amplasamentului și monitorizarea post-închidere, cu constituirea prealabilă de garanții financiare. Transferarea obligațiilor de mediu către operatorii privați ar reduce, de asemenea, presiunea asupra bugetelor publice, conform inițiatorilor. Reglementările introduse de PNL acum există însă deja în legea minelor, fiind introduse chiar de două ori, o dată în 2022 și o dată în 2024, iar acum apar a treia oară, ceea ce poate fi considerat un record absolut în materie de reglementare. Și ceea ce este și mai grav, exploatarea iazurilor de decantare și a haldelor de steril nu se va putea face pentru mult timp de acum înainte.
Deși se pregătește triplarea prevederii privind exploatarea iazurilor de decantare și a haldelor de steril, acest lucru nu se va putea face, cel puțin în următorii ani. Motivul: aceste depozite de deșeuri miniere, care conțin importante zăcăminte prețioase, sunt definite de Legea minelor ca fiind zăcăminte miniere și, în consecință, ele trebuie mai întâi explorate, ulterior zăcământul omologat și apoi scos la licitație pentru exploatare. Deși pașii care trebuie urmați pentru redeschiderea acestor depozite de deșeuri miniere erau identificați, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG -fosta ANRM) nu a făcut nimic în acest sens de ani de zile, au declarat pentru cotidianul Jurnalul surse din industria minieră. Proiectul pe care acum liberalii îl susțin nici nu pomenește despre aceste lucruri, ceea ce arată că ele a fost făcut pe genunchi, de neprofesioniști. Inițiatorul proiectului senatorului Glad Varga susținea luna trecută într-un comunicat asumat de PNL Arad că „în România există un vid legislativ, nu există o procedură clară pentru redeschiderea și valorificarea deșeurilor din depozitele industriale conform economiei circulare și a regulamentului european, privind materiile prime critice”. „Am inițiat un proiect de lege, dar cumva politic unii vor să-l respingă. Înainte de toate, tot mai mult ar trebui să învățăm să folosim inteligent ceea ce avem aici. Dacă se vrea. Dacă lăsăm puțin politica deoparte și ne gândim la interesul național”, a transmis parlamentarul arădean. De fapt, legislația există, problema fiind în curtea ANRMPSG care nu-și face treaba, ignorând inclusiv emiterea normele metodologice necesare pentru exploatarea iazurilor de decantare și haldele de steril.
Redeschiderea este prevăzută de legislație din 2022
Redeschiderea acestor depozite de deșeuri miniere care adăpostesc importante resurse strategice a fost prevăzută inițial în legea mineritului, prevederea fiind introdusă în 2022 și, ulterior, în 2024. De atunci însă, autoritățile nu au făcut nimic pentru a trece la pasul următor, totul rezumându-se doar la bune intenții. În România există peste 20 de miliarde tone de resurse minerale neexploatate, cantitate care include: minereuri feroase (resurse potenţiale 58,6 milioane tone) și neferoase (resurse potenţiale 2,21 miliarde tone), minereuri nemetalifere (resurse potenţiale 292,8 milioane tone) sare, alte nemetalifere, nisipuri, pietrișuri și roci ornamentale, potrivit Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030.
Până să exploatăm iazurile de decantare și haldele de steril mai trebuie să așteptăm minimum doi ani, asta dacă ANRMPSG începe să-și facă treaba. Adică să dea drumul la explorarea acestor zăcăminte. În funcție de complexitatea acestor depozite (întinderea, volumul, modul în care este realizat barajul iazului de decantare etc.), procesul ar putea dura și mai mult.
Bogățiile din iazurile de decantare și haldele de steril
În perioada 1948-1960, în România minereurile cu conținut de 2-3 g/t aur și 1,5 -2% cupru erau considerate nerentabile economic. După anul 2000, deja erau considerate neeconomice cele cu un conținut sub 1 g/t aur și 0,8% cupru. Asta înseamnă că la baza acestor depozite se găsesc reziduuri miniere cu conținut tot mai ridicat de materii prime, inclusiv minerale critice. Pe lângă aur și cupru, mai putem vorbi despre plumb și zinc, dar și despre materii critice, așa cum sunt ele definite de către Comisia Europeană, precum wolfram (tungsten), stibiu (antimoniu), seleniu, telur etc. Nimeni nu poate spune însă cu precizie ce se ascunde în aceste depozite de deșeuri miniere. Cel mult se poate bănui având în vedere istoricul exploatării miniere. De aceea este nevoie de explorarea zăcământului pentru a ști ce se poate extrage de aici și în ce cantități. De exemplu, exploatarea iazurilor de decantare este un proces mai ușor decât mineritul în sine. Exploatarea este un proces mai ieftin pentru că aici materialele sunt deja măcinate. În schimb la haldele de steril, materialele trebuie sfărâmate, măcinate, e un proces mai scump, potrivit surselor citate. Totuși, acest cocktail prețios vine la pachet și cu pericole pentru că sterilul conține și metale grele. Multe dintre aceste iazuri răspândite în special în zona Transilvaniei, unde mineritul s-a practicat din cele mai vechi timpuri, reprezintă surse majore de poluare a solului, apelor subterane și a aerului. Poluarea are loc prin infiltrații în pânza freatică și dispersia eoliană a pulberilor uscate.
3,44 miliarde tone de deșeuri miniere așteaptă
Începând cu anul 1998, prin 11 hotărâri de Guvern a fost aprobată închiderea definitivă, conservarea și monitorizarea factorilor de mediu post-închidere a 556 de mine, amplasate pe teritoriul administrativ a 227 de comunități locale din 28 de județe.
„În cadrul acestor obiective miniere sunt importante depozite de deșeuri industriale care intră sub incidența prevederilor legislației privind depozitarea și punerea în siguranță a deșeurilor periculoase, respectiv 78 de iazuri de decantare cu un volum total înmagazinat de 341 milioane metri cubi și o suprafață ocupată de cca 1.770 hectare, și 675 de halde miniere cu un volum de 3.101 milioane metri cubi și o suprafață ocupată de cca 9.260 hectare, pentru care trebuie asigurată urmărirea stabilității în timp a depozitelor miniere și efectuarea lucrărilor și activităților minime necesare punerii în siguranță, precum și a unui număr de 2.504 lucrări miniere de legătură cu suprafața (galerii, puțuri, suitori), prin care se poate pătrunde în subteran într-o atmosferă minieră, întreținută artificial”, arată ultimul raport al Direcției de Resurse Minerale din cadrul Ministerului Economiei, cel din 2024 și care preia identic datele publicat în raportul din 2024, semn că lucrurile bat pasul pe loc. Pentru toate aceste trebuia asigurată închiderea, ecologizarea și punerea în siguranță, dar lucrurile sunt departe de a se termina, pentru că fondurile alocate au fost mereu subdimensionate.
70 % din cantitățile de steril minier se estimează că vor fi reciclate la nivel mondial.
Natura 2000 ne va da lovitura de grație
O altă mare problemă pe care autoritățile o vor avea cu redeschiderea acestor depozite de deșeuri miniere este că operațiunea va fi, cu siguranță, contestată în instanță de celebrele ONG-uri de mediu. După modelul patentat în cazul companiei Hidroelectrica, care are proiecte finalizate 80-90%, dar blocate în instanță de activiștii de mediu, același lucru se va întâmpla și în cazul acestor depozite, spun sursele citate. „Dacă vă uitați pe hartă, veți vedea că majoritatea acestor iazuri și halde pică în situri Natura 2000. Nu va conta că ele au fost declarate arii protejate având deja aici aceste depozite de deșeuri miniere, activiștii de mediu vor ataca în instanță redeschiderea lor. Multe dintre ele nici nu sunt ecologizate complet, iar procesul de extragere a materialelor valoroase din ele ar ajuta la ecologizarea lor. Cu siguranță, activiștii de mediu nu vor accepta această realitate și vor încerca pe toate căile să blocheze procesul”, au mai spus sursele citate.
Niște iazuri de decantare - Redeschiderea iazurilor de decantare este deja prevăzută de legislația minieră, dar totul a rămas doar pe hârtie, din cauza ANRMPSG
Citește pe Antena3.ro
