Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La începutul campaniei militare lansate de Statele Unite și Israel contra Iranului, cei doi lideri păreau să acționeze în deplină coordonare.
Netanyahu vorbea despre slăbirea capacităților militare ale Republicii Islamice, eliminarea programelor sale nucleare și balistice și chiar despre schimbarea regimului de la Teheran.
La rândul lui, Trump susținea ofensiva și îndemna populația iraniană să își „recupereze” țara.
Pe măsură ce conflictul s-a prelungit, diferențele dintre cei doi au devenit, însă, tot mai evidente.
Pentru șeful Casei Albe, războiul riscă să devină o povară politică într-un an electoral important. Creșterea prețurilor la carburanți, menținerea închisă a Strâmtorii Ormuz și criticile venite inclusiv din partea unor susținători republicani au alimentat presiunile asupra administrației de la Washington.
În acest context, liderul american caută o formulă care să permită reducerea tensiunilor și reluarea negocierilor cu Iranul.
Netanyahu se confruntă cu un calcul politic diferit. După mai bine de doi ani de conflicte declanșate în urma atacului Hamas din 7 octombrie 2023, premierul israelian este presat să demonstreze că poate obține o victorie clară asupra adversarilor Israelului.
Deocamdată, Hamas continuă să dețină controlul asupra unor zone din Gaza, Hezbollah își menține capacitatea de atac, iar regimul iranian a supraviețuit, în pofida loviturilor militare primite.
Aliați pe front, adversari în culise
Aceste obiective divergente se reflectă cel mai clar în dosarul libanez.
În timp ce Iranul condiționează orice acord regional de includerea Libanului într-un armistițiu general, Israelul insistă că frontul libanez trebuie tratat separat.
Guvernul Netanyahu dorește să continue operațiunile contra Hezbollah până la eliminarea amenințării reprezentate de gruparea șiită susținută de Teheran.
Tensiunile au devenit publice după atacul israelian asupra Beirutului, declanșat în pofida solicitărilor și avertismentelor formulate de către Trump.
Iranul a răspuns prin lansarea de rachete balistice asupra Israelului, iar președintele Statelor Unite a făcut apel la reținere.
Potrivit relatărilor din presa americană, Trump și Netanyahu au avut inclusiv o convorbire telefonică tensionată pe tema operațiunilor din Liban, în care șeful Casei Albe l-a numit pe liderul israelian „nebun de-a binelea” şi l-a acuzat de nerecunoştinţă.
Nemulțumirea președintelui american pare să provină din teama că extinderea conflictului ar putea compromite negocierile cu Iranul și ar putea destabiliza și mai mult piețele energetice globale.
De cealaltă parte, Netanyahu consideră că o oprire prematură a operațiunilor ar transmite un semnal de slăbiciune și ar lăsa nerezolvate principalele amenințări la adresa securității Israelului.
Relație de nezdruncinat?
În pofida declarațiilor contradictorii, nici Washingtonul și nici Ierusalimul nu par dispuse să împingă disputa până la o ruptură reală.
Oficialii israelieni subliniază că Statele Unite au fost informate în prealabil despre operațiunile militare majore, iar Netanyahu a evitat să răspundă direct criticilor formulate de Trump.
Nu este pentru prima dată când Trump și Netanyahu adoptă poziții diferite în mod public în legătură cu o operațiune militară.
În martie, la mai puțin de trei săptămâni de la începutul conflictului, Trump se declara nemulțumit de decizia lui Netanyahu de a ataca un important câmp de gaze din Iran, acțiune care a determinat Teheranul să riposteze, luând la țintă infrastructura energetică din regiunea Golfului.
„I-am spus să nu facă asta.”, declara Trump, la vremea respectivă. „Ne înțelegem foarte bine. Există coordonare, dar uneori ia astfel de decizii.”, adăuga el.
Deși președintele și-a exprimat public dezacordul față de operațiune, două surse familiarizate cu situația susțineau că administrația americană fusese informată în prealabil despre planurile Israelului de a lansa atacul.
La rândul său, președintele american a avut și în trecut divergențe publice cu lideri ai unor state aliate, fără ca acestea să afecteze relațiile strategice bilaterale.
Foarte probabil, alianța americano-israeliană va rămâne una solidă, însă actuala criză scoate în evidență diferențe de fond care nu mai pot fi ignorate.
Iranul, Libanul și viitorul Fâșiei Gaza continuă să reprezinte puncte sensibile, asupra cărora Washingtonul și Ierusalimul nu împărtășesc întotdeauna aceeași viziune.
Pentru moment, Trump și Netanyahu rămân aliați. Pe măsură ce războiul se prelungește și costurile sale politice cresc, devine însă tot mai evident faptul că liderii american și israelian nu mai definesc victoria în același mod.
Citește pe Antena3.ro
