Fără îndoială, Rusia a urmărit cu mare interes rezultatele alegerilor din UE. Decizia șocantă a președintelui francez, Emmanuel Macron, de a convoca alegeri parlamentare în urma înfrângerii zdrobitoare a partidului său la europarlamentarele din acest an, precum și succesul extremei drepte în țările de pe continent au ținut prima pagină a ziarelor de la Moscova și au provocat comentarii ironice sau acide din partea oficialităților de la Kremlin.
În condițiile în care Macron a fost, recent, vârful de lance al unei inițiative de desfășurare a forțelor occidentale în Ucraina, poate că nu este surprinzător faptul că tonul a fost, în general, unul destins, dar critic, folosit pentru a-l lua peste picior pe cel considerat unul dintre inamicii Moscovei.
„În ciuda faptului că, până acum, partidele proeuropene și-au păstrat poziția de lider, cu timpul, partidele de dreapta le vor depăși.”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, comentând rezultatul votului pentru UE.
Șeful Dumei de Stat a Rusiei, Viaceslav Volodin, a scris pe „Telegram” că „Macron și Scholz se agață de putere cu ultimelele lor forțe.”, profitând astfel de ocazie pentru a-l „împunge” și pe cancelarul german, Olaf Scholz, ai cărui socialiști s-au clasat pe locul al treilea, în urma partidului de extremă dreapta „Alternativa pentru Germania” (AfD).
„Ceea ce ar trebui să facă ar fi să demisioneze și să nu-și mai bată joc de cetățenii lor.”, a mai spus Volodin, care prezidează camera inferioară a parlamentului rus din 2016 și este un susținător recunoscut al președintelui rus, Vladimir Putin.
Potrivit lui Volodin, rezultatele alegerilor atât în Franța, cât și în Germania nu au fost surprinzătoare, având în vedere că „economia stagnează, există o criză a migrației și țările lor sunt implicate într-un război în Ucraina împotriva propriilor interese naționale.”.
Rezultate puse pe seama războiului
Analistul pro-Kremlin Serghei Markov a legat, în mod similar, rezultatul din Franța de invazia Rusiei în Ucraina, pe care Moscova o pune pe seama Occidentului.
„Sper ca Macron să înțeleagă că francezii îl resping, deoarece a încurajat războiul împotriva Rusiei în Ucraina.”, a remarcat Markov, fost consilier al Kremlinului.
„Dar poate că, în schimb, el va alege escaladarea situației și va lansa un război NATO cu Rusia!”, l-a ironizat el apoi, cu sarcasm, pe liderul de la Paris.
În propria sa analiză postelectorală, agenția de știri de stat rusă TASS trage concluzia că cetățenii europeni „s-au pronunțat împotriva cursului urmat de Bruxelles, dar nu vor fi auziți.”.
Sub conducerea Ursulei von der Leyen, Comisia Europeană va continua să ia „măsuri nepopulare”, cum ar fi negocierile de aderare la UE cu Ucraina, și va căuta noi modalități de a sancționa Rusia, se adaugă în articolul TASS.
„Partidele care se opun sancțiunilor împotriva Rusiei cresc în alegerile din UE.”, a scris și platforma media propagandistică a Kremlinului „Russia Today” (RT), care a fost blocată în Europa.
RT a subliniat că adversara politică a lui Macron, Marine Le Pen, se pronunță împotriva utilizării de către Ucraina a armelor occidentale pentru lovituri pe teritoriul rusesc și se declară, de asemenea, contra sancțiunilor impuse Moscovei.
Între timp, AfD, a continuat articolul, „s-a opus în mod repetat sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei și s-a opus ajutorului militar acordat Ucrainei.”, dând de înțeles că furtunile politice din cele două puteri europene, Franța și Germania, ar putea fi în beneficiul Moscovei.
În blogosfera rusă, s-a vorbit, de altfel, despre o „slăbire a blocului antirusesc” din UE.
Avertisment și dramatism
Pe un ton amenințător, Rybar, un blogger militar proeminent cu peste un milion de urmăritori pe „Telegram”, a avertizat că partidele de extremă dreapta din Europa se vor confrunta cu „o nouă rundă de represiune și presiune”.
„Unii, pe fondul nemulțumirilor crescânde legate de sprijinul pentru așa-numita Ucraina, vor fi acuzați că simpatizează cu Rusia, iar alții vor fi urmăriți penal.”, a scris Rybar, referindu-se la recentul scandal „Russiagate”, care implică politicieni de extremă dreapta din Germania, suspectați că ar fi primit finanțare rusă.
„Acesta este doar începutul!”, a adăugat el.
În unele cercuri, tonul a fost ceva mai moderat. „Nu a avut loc o revoluție!”, a scris pe „Telegram” think tank-ul „Russia in Global Affairs”, care consiliază Kremlinul în materie de politică externă.
Mesajul a adăugat însă: „Macron a plasat chestiunea ucraineană și promisiunea de a interveni militar în centrul campaniei sale. Rezultatele arată că acest lucru nu a reușit să entuziasmeze alegătorii.”.
La jumătatea zilei de luni, poate cea mai extremă reacție a venit din partea omului numit de Moscova „ambasador” al Ministerului de Externe însărcinat cu „crimele regimului de la Kiev”, Rodion Miroshnik, care a declarat pentru canalul de televiziune „Rossia-24” că lui Macron ar trebui să i se aducă acuzații penale.
„Într-un efort de a-și arăta abordarea napoleoniană, el a adoptat măsuri serioase pentru a încerca să provoace o escaladare a tensiunilor pe teritoriul rusesc, împotriva Rusiei.”, a spus Miroshnik, acuzându-l pe liderul francez că este complice la crimele de război ucrainene.
Este însă puțin probabil ca membrii Curții Internaționale de Justiție să fie de acord cu o astfel de inițiativă, a recunoscut imediat chiar Miroshnik.