„Nu există încă un proiect de lege (a salarizării unitare - n.n.) finalizat. (...) Vreau un proiect care să ţină cont de posibilităţile bugetare ale României. Altfel vindem iluzii oamenilor, asta e tot”, a declarat, ieri, premierul, la Palatul Parlamentului. Doar salariul minim pe economie va creşte, de la 1 mai, toate celelalte mai au de aşteptat. Unii dintre sindicalişti susţin că bugetul permite creşterea salariilor şi că actualul Guvern ar trebui să vină cu o soluţie pentru noua lege a salarizării. „Nu înţelegem de ce nu pot creşte salariile, din moment ce avem creştere economică”, spune Ion Popescu, preşedintele confederaţiei Meridian. Alţi lideri sindicali spun că se aşteptau la acest deznodământ, după patru ani de dezbateri aprinse. „Toate cele trei variante de lucru despre care se discută nu sunt altceva decât o lege în vigoare, 284 din 2011, apoi vari-anta de lege a Rovanei Plumb, pe care n-am văzut-o niciodată, şi mai e o variantă de lege a Cabinetului Cioloş, pe care, la fel, n-am văzut-o niciodată. Ce se întâmplă acum este ceea ce spuneam eu în decembrie, anul trecut, ce am spus şi la Camera Deputaţilor. Le-am spus că vom ajunge în situaţia în care va trebui să tăiem din salarii. Ei ne-au prezentat analize de impact şi atât. Nimeni niciodată nu a primit nicio grilă de salarizare, în afară de grilele care sunt deja publicate în Monitorul Oficial. Avem nişte frânturi de grile pe ministere, acolo unde s-a discutat: la Sănătate, la Educaţie şi la Cultură”, a declarat, pentru Jurnalul Naţional, Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS). Alţi reprezentanţi ai sindicatelor spun că de fapt nu au existat niciodată soluţii pentru o nouă lege. „Ştiam şi înainte că aici se va ajunge. Am spus mereu că nu se poate face legea salarizării fără bani. Guvernul nu-şi poate asuma astfel de proiecte atât de mari. Nici tehnic nu o pot face, pentru că există deja una pe care nu o aplică. Oricare dintre variante se va aproba în final, ar trebui mai întâi să se corecteze legea în vigoare, iar asta înseamnă alocarea unor bani în plus”, spune Vasile Marica, preşedintele Alianţei Naţionale a Sindicatelor Bugetarilor. „Ar fi nevoie de 81 de miliarde de lei pe an, faţă de 56,2 miliarde cât este acum. Noi avertizăm Guvernul Cioloş că nu-şi respectă propriul angajament, pentru că apar disfuncţionalităţi care ar fi trebuit să fie corectate prin această lege a salarizării. Circa 1,2 miliarde de lei pe an ar costa corecţiile, iar pe acesta ar fi circa 600 de milioane de lei pentru corecţii”, a explicat Bogdan Hossu, CNS Cartel Alfa.
Sistemul bugetar prevede creşteri salariale în 2016, pentru mai multe categorii profesionale. În acest moment, România are o problemă legată de resursele financiare pentru o lege a salarizării, indiferent care dintre variante va fi aplicată.