Într-o analiză publicată pe rețelele sociale, Adrian Negrescu explică faptul că sănătatea finanțelor publice este direct legată de performanța economiei reale și de stabilitatea fiscală oferită investitorilor.
OMV Petrom, British American Tobacco și Rompetrol, în topul celor mai mari contribuabili
Potrivit datelor publice analizate de Frames și citate de Adrian Negrescu, OMV Petrom rămâne cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, pentru al doilea an consecutiv.
Compania a contribuit în 2024 cu peste 15 miliarde de lei la bugetul public, sumă care include taxele, contribuțiile specifice industriei petroliere și dividendele distribuite statului român. În plus, compania a raportat că, în perioada 2005–2024, a virat aproximativ 44 de miliarde de euro sub formă de taxe, impozite și dividende și a realizat investiții de aproximativ 20 de miliarde de euro.
Pe locul al doilea se află British American Tobacco România, cu o contribuție oficială de 11,2 miliarde de lei reprezentând taxe și accize. Compania este una dintre puținele care au raportat o creștere constantă a sumelor virate către stat, în ciuda impactului generat de comerțul ilicit cu produse din tutun.
Podiumul este completat de Rompetrol Rafinare, operatorul rafinăriei Petromidia, care a avut o contribuție estimată la aproximativ 7 miliarde de lei.
În clasamentul marilor contribuabili se regăsesc constant și Romgaz, Hidroelectrica, Banca Transilvania și marii retaileri, precum Lidl, companii care generează anual venituri importante pentru bugetul public.
Adrian Negrescu: „Cine plătește, de fapt, nota de plată”
Analistul economic Adrian Negrescu consideră că dezbaterea despre deficit și taxe ignoră adevărații piloni financiari ai statului.
„În dezbaterea despre deficitul bugetar, despre taxe și austeritate, un detaliu esențial rămâne, de cele mai multe ori, în afara discuției publice: cine plătește, de fapt, nota de plată. Răspunsul nu este statul abstract, nici «bugetul», ci un număr relativ restrâns de companii mari, care an de an virează sume uriașe către Trezorerie, sub formă de impozit pe profit, contribuții sociale, accize și, în unele cazuri, dividende”, a scris analistul Adrian Negrescu.
Acesta amintește că sectoarele petrolier, energetic și al produselor din tutun domină clasamentul celor mai importanți contribuabili de peste un deceniu.
Potrivit studiilor Frames invocate în analiză, primele zece industrii generează aproximativ 78% din veniturile publice ale României, iar primele trei companii contribuie, în mod obișnuit, cu între 8% și 10% din totalul încasărilor bugetare.
De ce predictibilitatea fiscală este vitală pentru economia României
Adrian Negrescu subliniază că aceste contribuții nu reprezintă simple cifre contabile, ci resursele din care sunt plătite salariile bugetarilor, pensiile, investițiile publice și serviciile esențiale.
„Aceste sume nu sunt simple statistici de bilanț. Ele finanțează, an de an, salariile din sistemul public, pensiile, investițiile în infrastructură și serviciile de sănătate și educație. Cu alte cuvinte, un procent semnificativ din tot ce înseamnă cheltuială publică în România depinde, practic, de sănătatea financiară a câtorva zeci de companii mari”, afirmă analistul Adrian Negrescu.
În opinia sa, modificările fiscale adoptate fără consultare și fără o perioadă de adaptare pot afecta investițiile și, implicit, veniturile viitoare ale statului.
„Atunci când guvernele schimbă fiscalitatea peste noapte, efectul nu se resimte doar în bilanțul companiei vizate, ci se propagă direct în veniturile pe care statul se bazează pentru a-și acoperi propriile cheltuieli. Un contribuabil major descurajat, care își reduce investițiile sau relocă o parte din activitate, înseamnă mai puțini bani la buget exact în anul următor”, avertizează analistul Adrian Negrescu.
Acesta consideră că predictibilitatea fiscală trebuie să fie una dintre prioritățile oricărui guvern.
„De aceea, predictibilitatea economică nu este doar un deziderat al mediului de afaceri, ci o condiție de bază pentru stabilitatea finanțelor publice înseși. Un cadru fiscal bătut în cuie, anunțat din timp și aplicat constant pe termen mediu și lung, permite marilor companii să își planifice investițiile, extinderile și angajările fără teama unor schimbări bruște de regulă”, a explicat analistul Adrian Negrescu.
Economia reală, absentă din marile dezbateri politice
În finalul analizei sale, Adrian Negrescu susține că discursul public este concentrat aproape exclusiv asupra măsurilor sociale și a reformelor din sectorul public, în timp ce economia reală este prea puțin prezentă în agenda politică.
„Aceasta este o temă pe care nu o vedeți prea des discutată pe scena politică. În ultimele luni se vorbește foarte mult despre guverne, despre politicieni, despre bugetari, despre salariile din sectorul public dar prea puțin despre economie, despre ce avem nevoie, concret, pentru a restarta motoarele unei economii aflate într-o zonă de stagflație cu iz pur românesc”, a scris analistul Adrian Negrescu.
El afirmă că soluțiile pentru reducerea dezechilibrelor bugetare trebuie să includă și măsuri dedicate mediului privat, principalul finanțator al cheltuielilor publice.
„Dincolo de legea salarizării unitare, de protestele sindicaliștilor de la stat, de problema pensiilor, cred că trebuie să vedem ce soluții au politicienii și pentru economia reală, pentru mediul privat, pentru cei care susțin, din taxe și impozite, cheltuielile bugetare. Iar dacă nu au, atunci să ceară ajutorul companiilor care susțin financiar statul român.”
În încheiere, analistul economic pledează pentru politici fiscale coerente și strategii de dezvoltare pe termen lung.
„România nu are nevoie de programe de finanțare cu dedicație pentru firmele prietene ci de proiecte unitare de dezvoltare economică, de strategii și soluții fiscale concrete, coerente, inspirate din practica altor țări”, concluzionează analistul Adrian Negrescu.