Simbolizează revenirea ciclică la viață, după anotimpul înghețat, iar de-a lungul timpului și-a modificat atât elementele componente, cât și semnificația. Unii cercetători consideră că șnurul împletit ar fi fost alb-negru, inițial, devenind alb-roșu târziu. Primele mărțișoare erau bănuți găuriți, simbolizând norocul. Este un obicei precreștin care a rezistat în timp, chiar dacă s-a modificat periodic, primind noi semnificații. Nici comunismul nu l-a oprit, deși doctrina ar fi trebuit să elimine tot ce era legat de spiritualitate și tradiționalism. Astăzi, în forme și culori foarte variate, mărțișorul duce mai departe o tradiție seculară.
Etnologii spun că mărțișorul era la început o sărbătoare a copiilor și a tinerilor, nu a maturilor. Din acest motiv, tradițiile zilei de 1 Martie sunt un fel de prelungire a riturilor de integrare ale copilăriei. În câteva locuri din România se poate observa și o legătură cu iubirea și anumite practici premaritale. Lucrurile s-au schimbat, mai ales după cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când mărțișorul a fost „resemantizat”. Au apărut mai întâi diversele figurine cu șnur alb-roșu, iar principala temă din compoziția mărțișorului a fost norocul, exprimat de banul găsit. Resemantizările s-au produs mai întâi din acest punct de vedere, prin înlocuirea lui cu potcoava, trifoiul cu patru foi, coșarul, buburuza și alte simboluri. După această schimbare a intervenit o temă nouă, care le-a eclipsat pe celelalte: iubirea. Astfel, mărțișoarele au început să fie dăruite mai ales de îndrăgostiți. Există obiceiuri asemănătoare în Balcani. Puține sunt sărbătorile și tradițiile românești care nu au corespondent european și chiar universal. Bulgarii au șnururi împletite, tot din alb și roșu, cu figurine în capăt, în loc de ciucuri.
Legătura cu anul agrar
Mărțișorul este o sărbătoare care și-a confirmat prestigiul atât în perioada de emancipare europeană a țărilor române - începând cu mijlocul secolului al XIX-lea -, cât și în anii dictaturii comuniste. Lucrările științifice din secolele trecute conțin informații etnografice care arată că ziua de 1 Martie se numără printre sărbătorile mărunte, de amploare zonală. Mărțisorul este atestat în Moldova și în sudul României, cu precădere. Aceasta zi era strict legată de inaugurarea unui nou ciclu al fertilității, fiindcă până în urmă cu aproximativ trei veacuri, civilizația tradițională românească se socotea chiar și începutul anului la începutul primăverii. Ea însemna, totodată, debutul capricioaselor Babe, cele 9 sau 12 zile de care se leagă foarte multe legende ce încifrează simbolic lupta dintre întunericul, frigul și sterilitatea iernii, pe de o parte, iar pe de altă parte izbânda luminii și a căldurii soarelui de primăvară. Dacă adăugăm și faptul că ziua de 9 Martie (Mucinicii) era în mod obligatoriu ziua pornitului plugului, interpretarea etnologică arată că această perioadă era, din vechime, una în care oamenii societății tradiționale românești își manifestau grija și atenția pentru belșugul recoltelor viitoare
Deși astăzi este mai mult un cadou pe care și-l fac îndrăgostiții, mărțișorul avea legătură în primul rând cu anul agrar, simbolizând norocul, iar membrii societății tradiționale care primeau și purtau mărțișoare erau copiii, nu adulții.
Copiii sunt atrași de această sărbătoare
În orice regim politic sau perioadă a istoriei, mărțișorul a continuat ca tradiție, indiferent de vremuri. Și astăzi, copiii dăruiesc, primesc, poartă și chiar confecționează mărțișoare, tocmai pentru că figurinele colorate fac legătura cu universul lor, al jocului, al jucăriilor. Dincolo de simbolistica șnurului în care se împletesc două culori ce arată trecerea de la îngheț la fertilitatea naturii, copiii regăsesc în mărțișor jucăriile. În ultimii ani, mulți participă la ateliere de creație, făcându-și singuri mărțișoarele pe care apoi le dăruiesc. Așa s-au distrat, sâmbăta trecută, copiii din satele dâmbovițene Pietroșița, Dealu Frumos și Runcu, la atelierul de creație „Mărțișor pentru Mama”, unde și-au dat frâu liber creativității și au câștigat premii pentru cele mai frumoase compoziții, cu mesaje venite din suflet. „Prin astfel de abordări, Mărțișorul se îmbogățește permanent cu noi semnificații, așa cum se întâmplă în mod firesc în evoluția tradițiilor. Atelierul a reînviat o tradiție și mai veche, a șezătoarei, îmbinând cele două elemente specifice satului românesc. Iar copiii au fost mai fericiți ca niciodată, ceea ce ne dă speranțe că tradițiile noastre românești vor fi duse mai departe de ei”, explică Ioana Popoviciu, organizatoarea atelierului pentru copii care s-a desfășurat la Pensiunea Bianca, de la Runcu.