Toate probele de exudat faringian luate de la colegii și profesorii elevei de 18 ani de la Colegiul „Gheorghe Lazăr” din Capitală, care a murit săptămâna trecută de meningită, sunt negative, a anunțat, ieri, Direcția de Sănătate Publică (DSP) Bucureşti. Medicii atrag atenţia, însă, că evoluția unei meningite bacteriene, cum a fost şi în cazul elevei din Capitală, este de obicei foarte rapidă si poate ucide în câteva ore de la apariţia simptomelor. Prin urmare, este esențial să cunoaştem aceste simptome - care pot fi şi diferite, în funcţie de vârsta pacientului - şi să mergem imediat la medic, când apar primele semne de boală.
La finalul săptămânii trecute, elevii a două clase ale Colegiului „Gheorghe Lazăr” și 10 profesori, care au intrat în contact direct cu tânăra de 18 ani diagnosticată cu meningită, au primit tratament cu antibiotic în scop profilactic și le-au fost recoltate probe de exudat faringian. Rezultatele celor 61 de probe au fost negative pentru meningită, ceea ce înseamnă că la acest liceu nu se mai înregistrează alte cazuri de îmbolnăviri. În weekend, la Institutul Matei Balş s-au mai prezentat alţi 18 copii cărora le-au fost recoltate probe, însă aceste noi analize vor fi gata astăzi.
Forma fulminantă a bolii - rată mare de deces
Meningita este una dintre bolile infecţioase care ucid cel mai rapid, avertizează specialiştii. Dintre cele trei tipuri de meningite (pot fi provocate de bacterii, de virusuri sau de bacilul Koch), cele mai periculoase sunt cele bacteriene (cauzate de meningococ, pneumococ).
Potrivit Ministerului Sănătății, „infecția cu meningococ se transmite pe calea aerului, doar în cazul unui contact foarte apropiat cu o persoană bolnavă sau purtătoare”. Microorganismul nu este, însă, foarte rezistent în mediul extern, fiind foarte sensibil la variațiile de temperatura și uscaciune. Dar, în unele cazuri, poate apărea o formă fulminantă a bolii (meningococemie), cu o rată mare de deces, au precizat reprezentanţii Ministerului Sănătăţii.
Potrivit celui mai recent raport al Centrului Național de Control al Bolilor Transmisibile, în anul 2017 au fost înregistrate 63 de cazuri de meningită meningococică, dintre care 13 persoane au decedat. Cele mai multe îmbolnăviri au fost în luna iunie, iar cele mai multe decese s-au înregistrat la grupa de vârstă 0-4 ani (6 cazuri).
Bacterii diferite, pe grupe de vârstă
Medicul Mihai Craiu, fondatorul Spitalului Virtual pentru Copii, punctează câteva lucruri importante despre meningita bacteriană, citând experții Centrului pentru Controlul si Prevenirea Bolilor (CDC) - principalul institut de sănătate publică din Statele Unite. Unul dintre ele este că „bacteriile ce produc meningita sunt diferite, la diferite grupe de vârstă”.
„Nou născuții pot face meningită după naștere dacă primesc de la mama lor E coli, Streptococ de grup B sau Listeria. De aceea, căutarea acestor bacterii, înaintea nașterii, prin culturi din colul uterin, ar fi prudentă. Copii mici pot face meningită cu pneumococ, Haemophillus influenzae tip B sau cu meningococ. Adolescenții pot face meningită cel mai des cu meningococ. Femeile însărcinate şi persoanele în vârstă sunt, de asemenea, la risc. Deoarece evoluția unei meningite bacteriene este de obicei foarte rapidă si poate fi mortală este esențial să mergem imediat la medic, când există primele semne de boală”, spune medicul pe pagina sa de Facebook.
Potrivit medicului, printre „primele semne de boală pot fi: febră, vărsături în jet, nelegate de mese, durere de cap, confuzie sau amețeală intensă, uneori convulsii sau comă, fotofobie și fonofobie (bolnavul este deranjat de zgomote cu intensitate normală și de lumină, adică preferă să stea izolat într-o cameră intunecată)”.
În funcţie de vârstă, apar şi semne specifice. „De obicei, la copilul mare se produce o contractură a mușchilor (întărire) din zona cefei. Bolnavul nu poate să pună bărbia în piept sau, dacă facem noi aceasta mișcare, pentru pacient, apare durere intensă la ceafă. La sugarii care au fontanela deschisă, se poate observa o bombare a fontanelei. Acesta poate fi singurul semn de boală, deoarece la sugarii mici pot lipsi semnele de iritație meningeală descrise. Unii pacienți au pe piele erupție purpurică (ca niște vânătăi) de culoare violacee și care nu dispare sau nu pălesc, când le apăsăm cu degetul”, explică dr. Craiu.
Vaccinarea, cea mai eficientă metodă de prevenţie
„Cele mai eficiente modalități de prevenție ale meningitei bacteriene sunt: igiena riguroasă și vaccinarea cu vaccinurile disponibile pentru: tulpinile invazive de pneumococ (în România: Prevenar 13 sau Synflorix); Haemophillus influenzae tip B (în România, în vaccinurile penta sau hexavalente); Neisseria meningitidis (în România, în vaccinurile pentru serotipurile A si C sau respectiv A,C,Y,W135)”, mai spune dr. Craiu, precizând că orice suspiciune de meningită trebuie adresată imediat medicului, deoarece „temporizarea poate produce urmări grave”.