Procurorul „periculos” de la DNA Ploiești, mutat la Parchetul Câmpina și suspendat, luna trecută, din funcție, Mircea Negulescu, se bate, prin toate mijloacele, pentru a-și salva anii de muncă și pensia specială, periclitate în eventualitatea unei hotărâri a Secției pentru Procurori în Materie Disciplinară de excludere a acestuia din magistratură. Mircea Negulescu a atacat, la Înalta Curte de Casație și Justiţie, Hotărârea CSM prin care a fost suspendat din calitatea de procuror, după care și-a dat demisia din magistratură, sperând ca, în acest sens, cercetarea disciplinară împotriva sa să înceteze. Săptămâna trecută, însă, plenul CSM a decis să nu ţină cont nici de demisia acestuia, nici de nota Direcției Legislație a Consiliului Superior al Magistraturii. Care a înaintat plenului un punct de vedere din care rezultă că Mircea Negulescu avea dreptul să fie revocat din funcţie, prin demisie, obligația Consiliului Superior al Magistraturii fiind doar aceea de a înainta, în termen de 30 de zile, președintelui României, propunerea de revocare.
Inspecția Judiciară a constatat, la mijlocul acestei luni, faptul că fostul procuror al Serviciului Teritorial Ploiești al DNA, controversatul Mircea Negulescu, și-a încălcat atribuțiile de serviciu în cursul instrumentării unui dosar penal și nu s-a abținut în a instrumenta o cauză penală, deși se afla în relații de lungă durată cu unii dintre subiecții procesuali implicați.
Recursul, încă în procedură de filtru
Mircea Negulescu a formulat, la începutul acestei luni, un recurs împotriva Hotărârii nr. 2/P/2017 a Secției pentru Procurori în Materie Disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii, din data de 28 februarie 2017, prin care a admis cererea Inspecției Judiciare de suspendare din funcție a procurorului, transferat, de curând, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina. Atunci, Secția pentru Procurori în Materie Disciplinară a decis, în temeiul articolului 52, alineat 1 din Legea nr. 217/2004 republicată, privind Consiliul Superior al Magistraturii, suspendarea din funcţie a lui Mircea Negulescu, începând cu data de 28 februarie 2017, până la soluționarea definitivă a acțiunii disciplinare care face obiecul lucrării nr. 1254/IJ/218/DIP.2017, aflată pe rolul Inspecției Judiciare. În 2015, prevederile acestui articol de lege au fost constatate constituționale de către Curtea Constituțională, numai în măsura în care acestea dau posibilitatea procurorului sau judecătorului suspendat să atace cu recurs hotărârea de suspendare din funcție.
Astfel, Negulescu a avut dreptul de a ataca hotărârea Secției pentru Procurori în Materie Disciplinară, în termen de 15 zile de la comunicare, la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Fapt care s-a și întâmplat. Procurorul a depus, în data de 16 martie 2017, la Completul de 5 judecători, un recurs, chemând în judecată Inspecția Judiciară și atacând măsura disciplinară exercitată împotriva sa. Cauza se află în faza prealabilă a judecății, în procedură de filtru, primul termen de judecată urmând să fie alocat.
„Planul A” – demisia și salvarea pensiei
De altfel, acțiunea de la Înalta Curte de Casație și Justiție formulată de Mircea Negulescu reprezintă „planul B” al acestuia de a evita o eventuală sancțiune disciplinară cu excluderea sa din magistratură. Asta, după ce, în prealabil, proaspăt transferat de la DNA Ploiești la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina, același procuror Negulescu a înaintat Consiliului Superior al Magistraturii demisia sa. Chiar în ziua în care Secția pentru Procurori în Materie Disciplinară a decis suspendarea acestuia din magistratură, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a luat pentru prima dată în discuție eliberarea din funcția de procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpina a lui Mircea Negulescu, prin demisie. La dosarul de plen, cu numărul 4262/2017, a fost cerută atașarea punctului de vedere al Direcției legislație și documente a CSM, cu numărul 5274/2017, referitor la eliberarea din funcție, prin demisie, a unui magistrat care este suspendat din funcție pe durata procedurii disciplinare, precum și a Notei Direcției Resurse Umane a CSM privind aceeași speță.
Așa se face că, la acel moment, Plenul CSM a decis amânarea discutării cererii de eliberare din funcție prin demisie, formulată de procurorul Mircea Negulescu, până la întocmirea de către direcțiile de specialitate ale Consiliului a unui punct de vedere pe marginea acestui subiect.
O direcție din CSM a încercat să-l ajute
Direcția Legislație și Documente a CSM a înaintat un punct de vedere favorabil lui Mircea Negulescu, susținând, în cuprinsul acestuia, că, potrivit Legii nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor, în perioada suspendării din funcție, judecătorului sau procurorului nu i se plătesc drepturile salariale, iar această perioadă nu constituie vechime în magistratură.
Din același document reiese că, în cazul în care judecătorul sau procurorul cere eliberarea din funcție prin demisie, Consiliul Superior al Magistraturii poate stabili un termen de cel mult 30 de zile de la care această demisie să devină efectivă. Eliberarea din funcție se dispune prin decret al președintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
Potrivit acestui document, în situația în care, în perioada de preaviz, contractul individual de muncă este suspendat, termenul de preaviz va fi suspendat, la rândul său, în mod corespunzător. „Demisia este expresia principiului libertății muncii, în virtutea căreia salariatul poate să pună capăt oricând, în mod unilateral și fără motivare, raportului individual de muncă. În considerarea acestei libertăți fundamentale, dreptul lucrătorului de a demisiona nu cunoaște decât o singură limitare, și anume aceea ce decurge din necesitatea protejării angajatorului împotriva efectelor prejudiciabile pe care i le-ar putea produce o demisie intempestivă a salariatului”, se mai arată în punctul de vedere citat.
Cine i-a dejucat planurile
Prin urmare, punctul de vedere al Direcţiei Legislație a CSM, întocmit, la data de 6 martie 2017, de către judecătorul Anamaria Dinescu, și avizat de directorul Direcției, judecător Corina Voicu, de directorul adjunct al Direcției, judecător Andreea Uzlău, și de șef serviciu, judecător Constantin Nicolae, a fost acela că „atâta vreme cât nu a intervenit anterior o altă cauză de eliberare din funcție, magistratul își poate exercita dreptul de a demisiona, în condițiile Legii nr. 303/2004, Consiliul Superior al Magistraturii fiind obligat să ia act de manifestarea unilaterală de voință a acestui procuror, prin demisie”.
În sprijinul acestei afirmații, se arată că există nu mai puţin de 11 hotărâri ale Plenului CSM, emise în anii 2013, 2014 și 2015, prin care Consiliul a luat act de cererile de demisie formulate de magistrați suspendați din funcție, fie ca urmare a trimiterii acestora în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni, fie pentru alte considerente, și anume până la finalizarea procedurii de constatare a îndeplinirii condiției de bună reputație. Ulterior, Consiliul Superior al Magistraturii a înaintat președintelui României propunerile de eliberare din funcție a acestor procurori și judecători, prin demisie.
Săptămâna trecută, mai exact în data de 21 martie, Plenul CSM s-a reunit și a reluat discuțiile pe tema cererii de demisie a lui Negulescu din funcția de procuror. Conform Hotărârii nr. 258, emisă în aceeași zi, Plenul CSM a decis să nu-și însușească punctul de vedere al direcției de specialitate și, prin urmare, a apreciat că „nu se impune înaintarea către președintele României a propunerii privind eliberarea din funcție a domnului Negulescu Mircea, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina”.
Pentru că „planul A”, al demisiei, nu i-a reușit, Mircea Negulescu a atacat la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție hotărârea CSM prin care a fost suspendat din funcție. În urma acuzațiilor aduse de Inspecția Judiciară, o sancţiune definitivă ar putea conduce la excluderea sa din magistratură.
Demisia de la DNA Ploiești și mutarea sa la Parchetul Judecătoriei Câmpina nu l-au ajutat pe procurorul Mircea Negulescu să scape de ancheta Inspecţiei Judiciare. Lucrurile s-au agravat, după ce Plenul CSM a respins cererea acestuia de demisie din procuratură.
Ghinionul anchetatorului: presa
Inspecția Judiciară a sesizat, abține în cursul instrumentării unui dosar penal, deși se afla în relații apropiate și de lungă durată cu unii din subiecții procesuali implicați în cauză, aspect care se circumscrie cazului de incompatibilitate, potrivit art. 64, lin 1, litera „f” din Codul de Procedură Penală. Mai exact, este vorba despre articolul care prevede că judecătorul (sau procurorul, în cazul de față) este incompatibil dacă există suspiciunea rezonabilă că imparțiali-tatea acestuia este afectată. La începutul lunii trecure, în presă a apărut o înregis-trare audio în care procurorul Mircea Negulescu a purtat o convorbire telefonică, cu o durată considerabilă, în care încerca să o convingă pe soția afaceristului prahovean Vlad Constantinescu, arestat într-un dosar al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, să își retragă un denunț pe care l-a formulat împotriva sa la DNA. Din discuție, se înțelege că procurorul Negulescu este de părere că Vlad Constantinescu a fost constrâns să îl denunțe pentru lucruri neadevărate. Mircea Negulescu este soția aface-ristului Vlad Constantinescu, arestat, în luna noiembrie a anului trecut, la cererea Parchetului Curții de Apel Ploiești, pentru șantaj și ultraj. Anchetatorii au 2014-2016, suspectul, cunoscut și sub porecla de „Șomerul”, ar fi eliminat concurența în domeniul afacerilor cu material lemnos de pe raza județului Prahova, prin amenințarea cu un act de justiție viciat, lăsând impresia că are influență asupra unor funcționari și magistrați. șantajat și ultragiat un funcționar public cu funcție de conducere la nivelul județului, dar și un ofițer de poliție din cadrul IPJ Prahova.
în 15 martie, CSM, după ce a constatat faptul că Mircea Negulescu a săvârșit abateri fie cercetat disciplinar și riscând excluderea din magistratură. În motivarea acțiunii disciplinare, s-a reținut că procurorul nu a respectat îndatorirea de a se
Vlad Constantinescu derulează afaceri cu produse petroliere în zona Breaza-Azuga. După arestare, el ar fi formulat un denunț împotriva procurorului DNA Mircea Negulescu, acuzându-l pe acesta că s-ar afla în spatele dosarului instrumentat de procurorii Parchetului Curții de Apel Ploiești.
Episodul „zdrențelor penale” nu este încă cercetat disciplinar
În convorbirea avută cu soția lui Vlad Constantinescu, Negulescu face aprecieri defăimătoare la adresa unor înalți magistrați: „Nu sunt supărat. Dacă eram supărat, nu vă mai sunam în seara asta. E nemulţumit de ceea ce se întâmplă şi are dreptate. Cum să spui aşa ceva? Ăla e om, doamnă? Tu bei cafeaua cu un nenorocit, cu o Iudă care te-a trădat. O să-i dovedesc că nu a fost nicio înţelegere cu nimeni. Să înţelegeţi şi să aveţi convingerea că nu fac aşa ceva. I-am luat pe toţi deputaţii şi pe toţi senatorii şi îl salvam pe ăsta? Eu nu am culoare politică. O zdreanţă ordinară. Aia şi cu procurorul general, o altă zdreanţă ordinară. Un lucru de căcat. Ăla nu e ultraj”, conchide procurorul.
Pentru că, din această discuţie, reieșea că una dintre „zdrenţe” ar fi procurorul general al României, Parchetul General a emis un comunicat în care a arătat că Augustin Lazăr (foto) a sesizat Inspecția Judiciară a CSM, sub aspectul unor posibile abateri disciplinare în vederea extinderii verificărilor referitoare la procurorul Mircea Negulescu. În același comunicat se devoalează identitățile celor două persoane catalogate drept „zdrențe” de către același procuror: „Reiese cu claritate faptul că persoana despre care se afirmă că avea în lucru o cauză făcându-se trimitere la doamna procuror Luminița Cristea, despre care în mod greșit s-a spus că lucrează în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în realitate activează în raza Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești. Totodată, în ceea ce privește înregistrarea audio difuzată s-a făcut referire la șeful doamnei procuror Luminița Cristea, respectiv la procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, şi nu la procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, domnul Augustin Lazăr”.
Cine este Mircea Negulescu și ce dosare „grele” a instrumentat
Mircea Negulescu a activat opt ani în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, fiind delegat ulterior la DNA Ploieşti. La DNA, Mircea Negulescu este procurorul care a instrumentat dosarul „Tony Blair”, în care sunt cercetaţi Sebastian Ghiţă şi Victor Ponta. Cauza nu a fost trimisă instanţei, cercetările fiind continuate de un alt anchetator. Negulescu a făcut parte din echipa de procurori care a instrumentat dosarele în care sunt judecaţi Gheorghe Ştefan, zis „Pinalti”, şi Vasile Blaga. Același procuror este cel care a instrumentat și dosarul în care a fost arestat fostul primar al Ploieștiului, Iulian Bădescu, la nunta finilor acestuia din urmă participând însuși Mircea Negulescu. Un alt dosar pe care l-a instrumentat este cel în care a fost arestat fostul șef al ANAF, Sorin Blejnar.
De asemenea, magistratul a făcut anchete în care au fost cercetaţi doi procurori, Daniel Bucur şi Iulian Văduvan, ambii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sinaia.
După apariția în spațiul public a convorbirii cu soția afaceristului „Șomerul”, Mircea Negulescu și-a anunțat demisia de la DNA și s-a transferat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina.