Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Să le enumerăm pe cele principale, întru cunoaștere și prevenire! Îndrumător ne va fi dr. David Della Morte Canosci, autorul volumului Lupta contra timpului. Algoritmul longevității… (Editura Trei, 2025).
1. Stresul oxidativ
Începem cu stresul oxidativ, care este considerat nu atât o trăsătură distinctivă a îmbătrânirii, cât o cauză a acesteia. „Stresul oxidativ - constata dr. David Della Morte Canosci - stă la baza manifestării diferitelor aspecte ale îmbătrânirii pe care le vom descrie în continuare. În corpul nostru sunt prezente atât moleculele oxidante, cât şi cele antioxidante. Printre primele se regăsesc celebrii radicali liberi ai oxigenului şi ai azotului, care se formează fiziologic ca deșeuri ale proceselor din interiorul celulei, în timp ce antioxidanții sunt acele molecule care, din punct de vedere fiziologic, sunt prezente în corpul nostru pentru a neutraliza radicalii liberi. Stresul oxidativ poate fi definit ca un dezechilibru între moleculele oxidante şi cele antioxidante. Dezechilibrul se poate datora atât unei producţii crescute de radicali pe care sistemele oxidante nu reuşesc să îi neutralizeze, cât şi unei reduceri a moleculelor antioxidante, care nu reuşesc să-şi ducă la îndeplinire propria acţiune. Condiţia stresului oxidativ compromite buna funcţionare a celulei, deoarece radicalii liberi alterează funcţia unor macromolecule biologice precum ADN-ul, proteinele şi lipidele, afectând mecanismele pe care aceste macromolecule le reglează”.
2. Inflamația cronică
Următorul indicator: „Inflamația cronică este un proces aflat într-o atât de strânsă legătură cu îmbătrânirea, încât conceptele de aging şi de inflammation au fost îmbinate într-un nou termen: inflammaging. De fapt, pe măsură ce înaintăm în vârstă, asistăm la o creştere a nivelurilor unor substanţe care reglează procesul inflamator, precum citokinele. Or, citokinele în exces, scăpate de sub control, conduc la modificarea diferitelor și numeroaselor procese care au loc în celulă, favorizând apariţia patologiilor asociate cu înaintarea în vârstă. În paralel, se modifică și funcționalitatea sistemului imunitar: s-a observat că răspunsul imunitar crește și, odată cu el, şi starea inflamatorie. Toate acestea din cauza unei mai mari proliferări a unor celule imune (în special limfocitele T) care au o acţiune proinflamatorie. În același timp s-a observat o capacitate redusă de eliminare a agenților patogeni care pătrund în corpul nostru şi de restabilire a barierelor biologice. Administrarea de substanţe antiinflamatoare, cum ar fi polifenolii, ar putea încetini procesul de îmbătrânire prin reducerea stării de inflamație cronică, contribuind astfel la longevitate”.
3. Scurtarea telomerilor
De fiecare dată când celula se reproduce, telomerii se scurtează. „Această scurtare - relevă dr. David Della Morte Canosci - este unul dintre mecanismele principale corelate cu îmbătrânirea, deoarece face ADN-ul instabil, conducând la îmbătrânirea precoce a celulei sau chiar la moartea ei. Scurtarea poate fi activată de stresul oxidativ, de inflamaţie şi de modificări genetice, transformând un proces fiziologic într-unul patologic. În studii făcute pe animale s-a dovedit că o lungime redusă a telomerilor duce la o îmbătrânire precoce şi la apariţia bolilor asociate acesteia. Strategia principală de combatere a acestui proces fiziopatologic pare a fi activarea unei enzime specifice, numită telomerază”.
4. Alterările mitocondriale
„Mitocondriile reprezintă, în sensul propriu al termenului, uzinele de energie ale fiecărei celule în parte şi deci ale întregului nostru organism. Aici este produsă energia necesară pentru exercitarea funcţiilor vitale. Tocmai de aceea, mitocondriile sunt şi printre principalii factori declanşatori ai procesului inflamator, ai oxidării şi ai apoptozei (moartea naturală a celulei, care lasă loc pentru noile celule). Odată cu procesul de îmbătrânire, cresc și alterările mitocondriale. De exemplu, în ADN-ul mitocondriilor (ADN mitocondrial) se acumulează mutaţii care, odată cu replicarea ADN-ului, vor conduce la noi celule cu o capacitate scăzută de control și reparare, motiv pentru care în replicările consecutive apar, din ce în ce mai frecvent, erori. De asemenea, unele proteine nu sunt sintetizate corect şi vor fi, în consecință, disfuncţionale. Aceste mecanisme favorizează apariţia stresului oxidativ şi a inflamaţiei, şi, într-un final, duc la moartea celulară. Datele care pun în legătură disfuncţiile mitocondriale şi longevitatea sunt contrastante. Conform anumitor studii, creşterea funcţionalităţii mitocondriale poate avea efecte benefice împotriva declinului asociat îmbătrânirii. Cu toate acestea alte studii au evidenţiat că, dimpotrivă, inhibarea funcţionalităţii şi a activităţii mitocondriale ar putea combate stresul oxidativ şi deci procesul de îmbătrânire”.
5. Pierderea proteostaziei
„În corpul nostru există un sistem bine controlat (proteostazia sau homeostazia proteinelor) care reglează sinteza și degradarea proteinelor. Modificările care au repercusiuni asupra acestor procese sunt legate de apariţia mai multor boli, printre care cele neurodegenerative, şi de o accelerare a procesului de îmbătrânire. În menținerea homeostaziei proteinelor un rol fundamental îl joacă atât componenta genetică, cât și stresul oxidativ”, mai observa dr. David Della Morte Canosci.
6. Alterarea puterii de a detecta nutrienții
Alt indicator: „Nutrient-sensing-ul (detectarea nutrienților) reprezintă capacitatea organismului nostru de a reacționa și de a răspunde la acei nutrienți disponibili care pot genera energie. Această capacitate este relevantă în procesul de îmbătrânire, deoarece permite activarea sau inhibarea unor mecanisme celulare implicate tocmai în longevitate. Modificările care afectează nutrient-sensing-ul reduc procesele catabolice, adică descompunerea moleculelor mai mari în molecule mai mici și mai ușor de utilizat. În plus, ele duc la creşterea proceselor inflamatoare și oxidative. Reducerea numărului de calorii introduse în organism (prin strategii diferite și personalizate, cum ar fi restricția calorică sau fasting-ul) poate ajuta diversele mecanisme celulare care reglează procesul fiziologic de îmbătrânire, favorizând longevitatea”.
7. Disbioza
„Disbioza la rândul ei este definită ca un dezechilibru al cantității și calităţii microorganismelor prezente în corpul nostru, care se numesc microbiom. Microbiomul coexistă pașnic cu organismul-gazdă (în speţă, corpul nostru) și interacționează cu acesta, menținând un echilibru benefic pentru amândoi. Cel mai cunoscut microbiom este cel intestinal, alcătuit din colonii de bacterii care ajută la digestia și asimilarea nutrienților. Alterările ce apar în comunicarea dintre microbiom și organismul-gazdă favorizează procesul îmbătrânirii și apariţia numeroaselor patologii”.
8. Reducerea moleculelor speciale
Nu în ultimul rând: „Sirtuina 1 (SIRT1) şi proteina Klotho sunt două molecule anti-aging foarte studiate în ultimii ani. Au mai multe funcţii, printre care aceea de a modula două dintre principalele mecanisme celulare legate de îmbătrânire: stresul oxidativ şi inflamaţia. Nivelurile de Klotho şi de SIRT1 scad odată cu vârsta, contribuind nu doar la procesul de îmbătrânire, ci şi la apariția principalelor patologii asociate cu acesta”.
„Nutrient-sensing-ul (detectarea nutrienților) reprezintă capacitatea organismului nostru de a reacționa și de a răspunde la acei nutrienți disponibili care pot genera energie. - Dr. David Della Morte Canosci
Disbioza este definită ca un dezechilibru al cantității și calităţii microorganismelor prezente în corpul nostru, care se numesc microbiome. - Dr. David Della Morte Canosci
Stresul oxidativ poate fi definit ca un dezechilibru între moleculele oxidante şi cele antioxidante. - Dr. David Della Morte Canosci
Administrarea de substanţe antiinflamatoare, cum ar fi polifenolii, ar putea încetini procesul de îmbătrânire prin reducerea stării de inflamație cronică, contribuind astfel la longevitate. - Dr. David Della Morte Canosci
S-a dovedit că o lungime redusă a telomerilor duce la o îmbătrânire precoce şi la apariţia bolilor asociate acesteia. – Dr. David Della Morte Canosci
Citește pe Antena3.ro
