Gabriela Firea, ministrul Familiei și Egalității de Șanse, spune însă că există semnale care indică faptul că unele victime ale violenței domestice sunt tratate diferit față de altele. Unii responsabili din serviciile de asistență socială se implică mai mult, iar alții mai puțin și pentru a evita pe viitor astfel de situații, specialiștii Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse Între Femei și Bărbați au gândit un fel de „manual” cu ajutorul căruia poate fi rezolvat fiecare caz în parte.
Ordinul pentru aprobarea standardelor minime obligatorii privind aplicarea managementului de caz în cadrul serviciilor sociale destinate victimelor violenței domestice a fost pus în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse. Prevederile lui urmează să se aplice de către toți furnizorii de servicii sociale care intervin în cazurile de violență domestică, publici şi privaţi. Ordinul stabilește pașii care trebuie urmați în aceste situații: evaluarea inițială, activarea măsurilor de protecție în caz de urgență, evaluarea victimei din punct de vedere personal, social și profesional, iar apoi stabilirea planului de intervenție. Urmând acești pași, specialiștii în asistență socială vor ști care sunt nevoile reale ale victimei și cum poate fi ajutată cu succes, spune ministrul Familiei.
Principii de acțiune în cazul intervențiilor
Standardele prezente se adresează atât victimelor adulte, cât și cuplurilor mamă-copil victime ale violenței domestice. Aplicarea managementului de caz se va face cu respectarea strictă a anumitor principii precum centrarea intervenției pe eliminarea riscurilor și asigurarea condițiilor de siguranță pentru victime. De asemenea, menținerea unei confidențialități stricte a informațiilor legate de intervenție, încurajarea victimei să facă dezvăluiri despre violența domestică fără teama de repercusiuni negative care ar putea pune în pericol siguranța proprie și bunăstarea copiilor, recunoașterea copiilor, inclusiv a celor martori, ca victime directe sau indirecte ale violenței domestice vor fi alte elemente de care lucrătorii sociali vor trebui să țină seama.
„Am stabilit standarde minime și pașii pe care trebuie să-i facă toate instituțiile care asigură asistență, suport și consiliere victimelor adulte și cuplurilor mamă-copil. Angajații din serviciile sociale care vor respecta aceste etape vor ajuta și mai mult victimele violenței domestice. Doar în primele 5 luni ale acestui an, aproape 33.000 de persoane au fost victime ale violențelor acasă sau în familie”.
Gabriela Firea, ministrul Familiei și Egalității de Șanse
Planuri în funcție de situație
Pentru eliminarea riscului de repetare a acestor acte de agresiune, precum și pentru responsabilizarea, reabilitarea și reinserția socială, se va apela la evaluarea psihologică, socială și juridică a victimelor, precum și a celor care săvârșesc actele de violență. Nu în ultimul rând, vor trebui făcute evaluări ale riscului de repetare a violențelor și a factorilor de protecție pentru victime. Toate acestea vor ajuta ulterior la realizarea unui plan de intervenție personalizat și a unei strategii privind schimbările necesare.
Agresorul, studiu de caz amănunțit
Intervenția serviciilor sociale de asistență îi vizează însă și pe agresori. Aceasta va trebui să se axeze, printre altele, pe responsabilizarea lor și evaluarea contextului personal, familial, social și profesional al acestora. Evaluarea trebuie să includă și istoricul privind consumul de substanțe stupefiante/psihotrope, precum și istoricul comportamentului violent/infracțional. În funcție de complexitatea ariilor de evaluare stabilite, managerul de caz va solicita documente și evaluări și din partea altor specialiști, precum asistenți sociali, psihologi, juriști, medici, polițiști etc.
Europa și agresiunea în familie
Potrivit unui sondaj publicat pe site-ul Agenției Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale, țările cu cele mai mari procente unde cei intervievați au spus că au fost victime ale violenței domestice sunt Estonia, Finlanda și Cehia, iar la polul opus se află Italia, Malta și Portugalia. Sondajul a vizat întrebări legate de următoarele patru acte de violență fizică : 1) te-a pălmuit, a aruncat cu ceva în tine, te-a împins sau te-a tras de păr; 2) te-a lovit cu pumnul sau cu altceva care te-ar putea răni; 3 ) te-a dat lovit cu piciorul, târât sau te-au bătut; 4) a încercat să te sufoce sau să te sugrume.