Cei care vor să-şi dea cheia casei băncii ca să scape de datorii nu pot încă să răsufle uşuraţi. Şefii de la Finanţe au stabilit că trebuie să plătească 2% din soldul creditului, adică din datoria pe care o au la bancă. Motivul invocat este impozitarea transferul proprietăţii imobiliare. Asociaţia Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF) cere însă ministerului să renunţe la acest impozit, ţinând cont că aceşti oameni nu realizează un câştig, ci o pierdere semnificativă. Îşi pierd locuinţa, avansul plătit şi ratele achitate până în acest moment.
Impozitul pe datoria de la bancă poate ajunge chiar la 10.000 de lei, ceea ce reprezintă o barieră artificială şi incorectă în calea deciziei debitorului de a apela la prevederile Legii privind darea în plată, a spus Alin Iacob, preşedintele AURSF. Acesta a adăugat că a solicitat Ministerului Finanţelor, printr-o scrisoare, elaborarea unei Ordonanţe de Urgenţă prin care să se excepteze beneficiarii acestei legi de la plata impozitului pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare. “Am invocat, în primul rând, faptul că debitorul nu realizează un câştig ci, din contră, are o pierdere semnificativă din renunţarea la locuinţă, din avansul plătit la contractarea creditului, care la vremea respectivă ajungea la 20%, din plata ratelor timp de 8-10 ani, care de multe ori au inclus dobânzi şi comisioane percepute în mod abuziv de bancă. Aşadar, debitorul plăteşte impozit pe pierdere", a explicat Alin Iacob. În plus, chiar dacă Finanţele nu vor să renunţe la acest impozit, actualul mod de calculare a sa este total incorect. Avocatul AURSF, Alexandra Burada, a prezentat un exemplu de calcul cu privire la impozitul care trebuie plătit la valoarea imobilului comparativ cu cel care ar trebui plătit dacă el se aplică la soldul creditului. "Majoritatea notificărilor provin de la clienţi ai băncilor care nu au venit pe piaţă cu nicio ofertă reală pentru clienţii cu probleme. Se remarcă Bancpost şi Credit Europe. Cei mai mulţi au apartamente cu două şi trei camere, pentru care soldul creditului nu a scăzut cu mai mult de 10% de la contractare până în prezent, majoritate pe franci elveţieni", a explicat avocatul citat.
Creditele externalizate către recuperatori din afara ţării vor fi foarte greu de notificat.” Am estmat că procedura v dura chiar şi un an”, a spus Alexandra Burada, avocatul AURSF
Impozite şi taxe datorate pentru darea în plată
Calculate la valoarea imobilului (110.859 lei calculată conform expertizei notariale)
-impozit (2%) = 2.217 lei
-tarif ANCPI= 167 lei
-onorariu notarial= 1.430 lei + 286 lei (TVA)
TOTAL= 4.100 lei
Calculate la soldul creditului (323.880 lei cât mai e de plătit)
-impozit (2%) = 6.477 lei
-tarif ANCPI= 487 lei
-onorariu notarial= 3.280 lei + 656 lei TVA
TOTAL= 10.900 lei
Sursa: AURSF
Calculele se referă la un acelaşi apartament care se dă în plată, care este construit între anii 1978-1989 şi este dobândit de proprietari cu mai mult de trei ani în urmă
AURSF a solicitat Uniunii Naţionale a Notarilor Publici diminuarea taxelor notariale cu 90%
Robu Ion nu mai plăteşte de trei luni ratele la bancă şi abia aşteaptă să dea cheile băncii ca să scape de povara datoriilor. Omul este dezamăgit de bănci şi nu mai vrea să aibă vreodată de-a face cu vreo una. “ Am luat un credit de 100.000 de franci elveţieni în 2007 şi după ce am plătit 60.000 de franci mai am de achitat încă 90.000 de franci. Deci, eu până acum am plătit numai dobânzi şi comisioane şi doar 10% din principal. Dacă aş mai ţine creditul aş ajunge să plătesc 150.000 de franci. Nu mai pot. Vreau să o iau de la zero, să duc o viaţă normală, să scap de bănci. Prefer să stau cu chirie. Poate dacă aş putea beneficia de o conversie convenabilă aş mai merge înainte, dar nu cred. Am încercat să negociez de multe ori cu banca, dar fără vreun rezultat”
Stoilescu Elena a fost executată silit pentru un credit ipotecar contractat în anul 2007 de la BancPost. “ Am luat împrumutul în franci, era echivalentul a 62.000 de euro, restul până la 80.000 de euro, cât a costat apartamentul a fost avansul. Vă spun în euro că aşa îmi e mai uşor. Până în 2011 am plătit ratele, apoi francul şi dobânzile au crescut şi ne-a depăşit total. Am achitat în aceşti ani băncii 22.000 de euro din cei 62.000 de euro, apoi nu am mai putut să plătim şi au urmat penalităţi care ne-au sufocat. Banca ne-a executat şi a vândut apartamentul pentru 37.000 de euro către o companie afiliată BancPost, deci tot ei. Noi am dat pentru acest apartament 40.000 de euro şi am rămas datori cu circa 72.000 de euro”
Ionuţ Călin vrea să dea în plată pentru că are o rată care se ridică la 85-90% din veniturile pe care le are. “ Dacă mai aştept nu fac decât să acumulez datorii, să rămân şi mai dator, pentru că este clar că nu pot evita executarea silită. Nu mai am de ce să plătesc. Am încercat de nenumărate ori să negociez cu banca, e vorba despre Banca Românească, dar soluţiile pe care mi le-au oferit au fost şi mai împovărătoare decât varianta iniţială. Să vă dau un exemplu. În anul 2011, tot din cauza unei dificultăţi financiare, mi-au acordat o restructurare a creditului. Pentru un an de zile să plătesc doar principalul, iar dobânda să se plătească dintr-un credit pe care mi l-au oferit tot dânşii.Urmarea? După un an în loc să achit 1450 de lei, am o rată de 1570 de lei”.