Sunt doar 688 de consilieri de probațiune în România, care trebuie să păzească circa 100.000 de infractori, unii periculoși. Cu toate acestea, Ministerul Justiției a greșit de mai multe ori la calcularea salariilor acestora, iar acum nici măcar nu vrea să le facă dreptate. Chiar dacă au câștigat în instanță majorarea salariilor și plata sumelor care li se datorează de drept, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a declarat că nu li se pot da banii, din cauza legilor din ultimii zece ani. Angajații arată însă că ministrul nu are dreptate și poate fi bănuit chiar de rea intenție, pentru că ei i-au trimis inclusiv soluția juridică pentru rezolvarea problemei, dar nimeni nu vrea s-o aplice.
De peste zece ani, România este ajutată de o mână de oameni să nu plătească sume enorme ca despăgubiri sau amenzi pentru nerespectarea directivelor UE privind condițiile de detenție din penitenciarele românești. Oamenii care fac posibilă economia la bugetul statului se ocupă de controlul infractorilor care nu ajung după gratii. Sunt cei care se ocupă de arestații la domiciliu și de minorii care nu mai sunt pedepsiți cu închisoarea, chiar și pentru fapte foarte grave. În acest fel, statul român nu mai plătește sute de mii de euro în urma proceselor câștigate, invariabil, de deținuții care își cer drepturile la CEDO.
Sistemul penitenciar are probleme greu de rezolvat sau chiar imposibil, pentru care deținuții pot obține mulți bani, dacă dau statul în judecată. De exemplu, oricât de mult s-ar strădui, gardienii nu pot elimina mucegaiul de pe pereții penitenciarelor, nici măcar în cele noi, pentru că penitenciarele nu sunt clădiri construite la fel precum cele pentru locuințe sau pentru birouri. Sunt unele lucruri care nu pot fi modificate, iar deținuții știu exact și suma pe care o pot obține ca despăgubire, ieșind din pușcărie cu bani luați de la stat.
Cum se fac economii la buget
Problemele s-au diminuat procentual, prin scăderea numărului deținuților din penitenciare, de la un an la altul. Asta nu înseamnă că au fost comise mai puține infracțiuni în România, ci doar că aproape jumătate dintre condamnați stau acasă. De la circa 30.000 de persoane aflate după gratii acum zece ani, s-a ajuns la circa 19.000, în acest moment, iar procesele pierdute de stat la CEDO, pentru condițiile din penitenciare, sunt mai puține, deci și pierderile financiare de la bugetul național sunt mult mai mici.
Restul infractorilor, care nu ajung în penitenciare, sunt lăsați în grija consilierilor de probațiune. Ei trebuie să se ocupe de analiza dosarelor, ei merg pe teren, să verifice, zilnic, activitatea celor pe care trebuie să-i supravegheze, iar riscurile la care se expun permanent sunt enorme.
După ce li s-au greșit calculele salariale, li s-au plafonat veniturile, înainte de recalculare, dar li s-au tăiat și sporurile. „Din cauza articolului 38 din legea-cadru, salariile nu au fost plafonate pentru toate categoriile profesionale. În cazul consilierilor de probațiune, salariile au fost plafonate la jumătate, fără a se face recalcularea, deși din 2017 se știa că au fost greșite. Dar ministrul are soluție, dacă se dă OUG, la fel ca în cazul profesorilor care și-au primit banii înapoi, după ce li s-au tăiat salariile ilegal. Nu ne poate spune nimeni că nu se poate face asta pentru 688 de consilieri de probațiune, mai ales după ce noi am ajutat statul român să elimine sancțiunile de la UE și CEDO, salvând foarte mulți bani”, a explicat, pentru Jurnalul, Andreea Faur, liderul Sindicatului Național al Consilierilor din Serviciile de Probațiune (SNCSP), afiliat la Federația Publisind și Blocul Național Sindical (BNS).
Un om la 400 de infractori
Aceiași angajați care din 2018 au primit de zece ori mai multe sarcini decât aveau înainte, întocmesc și referatele din dosarele persoanelor acuzate pentru fapte penale, dar și pe cele pentru liberare condiționată. În funcție de referate, consilierii de probațiune fac evaluări, analizând persoanele, mediul în care acestea trăiesc, riscurile pe care le reprezintă fiecare în parte. Îi supraveghează direct pe condamnați, merg pe teren, la fiecare dintre ei, dar se duc și în instanță. În cazul pedepselor cu suspendare, amânarea aplicării pedepsei sau măsuri educative, în cazul minorilor, tot consilierii de probațiune trebuie să gestioneze situația.
Viața unui consilier de probațiune e mereu în pericol, pentru că oricând se poate întâmpla ca unul dintre cei condamnați să vrea să se revolte. „Au existat și amenințări. Unele servicii sunt fără pază, cum ar fi Serviciul de probațiune din București, care a fost vandalizat. Noi cerem o reparare salarială, nu o majorare. Nu ni se dau nici măcar banii pe care îi meritam de acum opt ani, conform legii, după ce ni s-au calculat salariile greșit. Sunt servicii în țară unde un singur consilier de probațiune lucrează cu 400 de oameni în același timp. Sunt foarte multe riscuri. Sunt oameni care au și probleme grave de sănătate, cum ar fi HIV, cu plăgi deschise. Noi intrăm în contact direct cu acești oameni, zilnic. Un consilier debutant are puțin peste 3.000 de lei, iar unul cu peste 20 de ani de muncă are 5.100”, mai spune liderul de sindicat.
Ministrul nu vede soluția dată de sindicaliști
Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a declarat despre situația salariilor și pensiilor magistraților, inclusiv a consilierilor de probațiune, că ministerul nu le poate majora, pentru că sunt stabilite prin legi adoptate succesiv în ultimii 10 ani. Acesta a spus că ministerul pe care îl conduce nu a făcut decât să pună în aplicare decizii judecătorești definitive, altfel fiind pasibil de răspundere în fața legii. Soluția pentru rezolvarea problemei ar fi o lege a salarizării în sistemul judiciar, a puterii judecătorești, se arată în comunicatul ministerului. Ministerul Justiției a transmis că a dat curs unui ordin pe baza prevederilor legii bugetului de stat, prin care i s-au alocat fonduri pentru a face plățile.
Sindicatul Național al Consilierilor din Serviciile de Probațiune (SNCSP) a declanșat greva japoneză, începând de ieri, solicitând organizarea unei întâlniri de urgență cu ministrul Muncii și Solidarității Sociale, cu ministrul Finanțelor și cu reprezentanții SNCSP, pentru a discuta o posibilă Ordonanță de Urgență prin care să se remedieze inechitățile salariale existente la nivelul sistemului de probațiune. Doar astfel s-ar putea elimina discriminarea făcută personalului de probațiune, în raport cu alte categorii din familia ocupațională „Justiție”.
Sindicatul cere și adoptarea de urgență a proiectului de lege privind statutul consilierilor de probațiune. „Sistemul de probațiune este singura instituție din cadrul justiției care are în sarcină punerea în executare a sancțiunilor penale neprivative de libertate, a căror pondere este una semnificativă în lumina noii legislații penale. În prezent, 688 de consilieri de probațiune supraveghează peste 100.000 de persoane care au suferit sancțiuni penale neprivative de libertate. Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a apreciat, în hotărârea-pilot din 25 aprilie 2017 în cauzele conexate Rezmiveș și alții împotriva României, că una dintre măsurile generale care trebuie puse în aplicare, în vederea reducerii supraaglomerării carcerale și a condițiilor inadecvate de detenție, este asigurarea unei funcționări eficiente a sistemului de probațiune”, arată sindicaliștii, într-un comunicat de presă.
Domnul ministru a recunoscut în toate rapoartele anuale de evaluare că sunt greșeli grave și salariile sunt inechitabile, fiind diminuate grav. Nu a găsit soluția, deși noi i-am dat-o pe tavă. Ne-a spus și că nu poate rezolva problema, pentru că suntem prea puțini.
Andreea Faur, liderul SNCSP
Instanțele de judecată au dat hotărâri favorabile funcționarilor
Ministerul Justiției a transmis un comunicat în care explică faptul că nu a majorat și nu poate majora, prin ordin ministerial, salariile și pensiile. Cele aflate în plată sunt stabilite prin legi adoptate succesiv în ultimii 10 ani. „Din păcate, aceste legi sunt necorelate și au dat naștere la numeroase litigii între salariați din multe familii ocupaționale și Guvern, inclusiv în domeniul Justiției. Consecința acestor necorelări a fost apariția a sute de decizii definitive pronunțate instanțe, inclusiv ÎCCJ, care au impus cu obligativitatea interpretării definitive aplicarea unui coeficient salarial în întreaga familie ocupațională Justiție”, se arată în comunicat.
Inclusiv CCR a fost sesizată și s-a pronunțat în acest sens, Curtea stabilind extinderea soluțiilor date de instanțele de judecată la toată familia ocupațională Justiție. Deja au fost pronunţate hotărâri judecătoreşti definitive, care au recunoscut dreptul magistraţilor la o indemnizaţie calculată pe baza valorii de referinţă sectorială de 605,225 de lei, incidentă în cadrul familiei ocupaţionale „Justiţie” şi care îi vizează pe toţi ordonatorii principali de credite din acest sistem.