„Ne-am dorit o legătură între tradiția pe care o găzduim la Muzeului Țăranului Român și contemporaneitate. Pentru că este e expoziție despre Brâncuși, despre cum noi, cei de astăzi îl vedem”, declara Virgil Nițulescu, Directorul Muzeului Național al Țăranului Român (MNTR), la vernisajul expoziției multimedia Mirrors of Brâncuși, care a avut loc pe 10 februarie.
După lansarea din februarie, expoziția și-a continuat periplul la Târgu Jiu, în perioada 19-22 iulie, la Universitatea “Constantin Brâncuși”. Marile Festivaluri organizate pe durata verii și-au deschis porțile pentru Mirrors of Brâncuși, expoziția fiind găzduită de TIFF, la Muzeul de Artă din Cluj Napoca (23 – 30 iulie) și de Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, la Cercul Militar, în perioada 20-26 august. „Rămâne o mândrie autentică faptul că un țăran de la Hobița a revoluționat nu doar sculptura, ci și arta umanității în secolul XX. Din același motiv, e și o durere a mea, care trebuie să fie a noastră, a tuturor, că poate cel mai fabulos complex de sculptură din Europa, de la Târgu Jiu, nu e încă trecut pe lista patrimoniului UNESCO. E o carență pe care nu o putem acoperi și care ar trebui să devină prioritate națională, pentru că în Brâncuși e veșnicia, e absolutul acestui neam. Meritul acestei expoziții este că deplasează măreția într-o dinamică a firescului. Spre deosebire de alti artiști, Brâncuși a creat o operă care este pentru oameni, e printre oameni, ne invită la atingere, la un raport direct, senzorial, afectiv, spiritual. Acest moment are un soi de teatralitate implicită. Suntem într-un spectacol, care e spectacolul formei, al esenței. Pentru că mai mult decât oricine, Brâncuși a ajuns până la adâncimea cea mai profundă a Universului, pe care apoi a revărsat-o în aceste forme de o simplitate absolut uluitoare”, declara Octavian Saiu, Profesor și Teatrolog, la evenimentul de lansare a expoziției, la Sibiu.
De asemenea, proiectul multimedia a fost prezentat în Norvegia, la Galeria Kunstgarasjen din Bergen (9-13 august). Itinerariul Mirrors of Brâncuși s-a încheiat la București, la Sala Palatului, în cadrul celei de-a XXV-a ediții a Festivalului Internațional “George Enescu”, în septembrie. Cu toate acestea, expoziția va putea fi prezentată oricând în viitor, datorită concepției și execuției flexible.
Prezentarea expozițiilor a fost marcată de evenimente care au atras și mai mult publicul în a-l descoperi pe Brâncuși, iar presa a reflectat pe larg conceptul interactiv în circa 200 de știri, articole și reportaje. „Am gândit această întâlnire ca pe o celebrare a lui Brâncuși, o modalitate prin care să serbăm alături de public această zi specială. Vrem să pornim o conversație cu publicul despre Brâncuși, despre ceea ce a însemnat el pentru noi și despre cum putem duce mai departe moștenirea lui.”, declara Silvana Dulamă-Popa, curator, cu ocazia sărbătoririi a 145 de la nașterea lui Constantin Brâncuși, chiar în cadrul expoziției, printr-un tur ghidat gratuit al proiectului multimedia.
În cursul lunilor noiembrie și decembrie au avut loc o serie de workshop-uri la care au participat echipa de creație, partenerul norvegian și invitații săi din domeniul artistic, precum și voluntarii care au susținut organizarea proiectului. Evenimentele au avut ca scop schimbul de impresii, experiență și împărtășirea celor mai bune practici.
„Cred că acest proiect și-a atins scopul, ilustrând sublimarea privitorului contemporan în puritatea formei, pe cât de ancestrală, pe atît de eternă. Expoziția interactivă a fost despre cum ne oglindim în creația lui Brâncuși - o schimbare de perspectivă asupra operei și artistului. Ideea unei expoziții virtuale Brâncuși a apărut acum mai bine de trei ani, în perioada pregătirii Europalia, când ne imaginam cum ar fi să prezentăm Coloana fără sfârșit în Piața Rogier, din Bruxelles, sau Poarta Sărutului la intrarea Comisiei Europene… Ar fi fost o completare a excepționalei Expoziții Brâncuși de la Bozar, organizată de ICR într-un moment de glorie pentru România. Concretizarea acestei idei în pandemie, precum și periplul pe care l-a avut într-o perioadă atât de dificilă pentru evenimentele culturale reprezintă un model de urmat pentru viitoare descoperiri ale marilor artiști români,” a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI Romania, Moldova și Bulgaria.
Curator: Silvana Dulama-Popa, scenograf: Diana Miroșu, lighting Designer: Alin Popa, muzica: Zoli Toth, video: Dilmana Yordanova și Ovidiu Eftimie, foto: Iulian Dinu.