Şi arborii monumentali au concursul lor. Pentru 2020, în cadrul competiţiei „Arborele European al Anului”, a ajuns în finală şi un brad falnic, în etate de cinci secole, care provine dintr-o pădure virgină din Munţii Cindrel, Sibiu. Alţi 14 copaci de pe continent îi sunt concurenţi. Se pare că e ultima competiţie de acest gen la care se înscrie şi România.
„European Tree of the Year” este competiţia organizată de zece ani încoace de EPA (Environmental Partnership Association) – o grupare de şase fundaţii de protecţie a mediului şi dezvoltare durabilă (din Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia). Pentru „Arborele European al Anului”, EPA a încheiat un parteneriat de trei ani cu Facultatea de Geografie a Universităţii Bucureşti, prin Centrul de Cercetare CARTEDD. Contractul expiră anul acesta şi, din motive financiare, nu se ştie dacă va mai fi reînnoit.
Fiecare cu povestea lui
Pentru concurs, se caută arbori cu vechime şi cu poveşti interesante. România s-a înscris la acest concurs de câteva ori - prima oară, în 2010, când copacul de la noi a şi câştigat primul loc, spune conf. dr. Gabriela Manea de la Facultatea de Geografie, coordonator naţional al „European Tree of the Year”. „La vremea aceea, o asociaţie românească susţinea concursul la nivel naţional”, precizează ea.
În 2018, s-a calificat în finală stejarul secular din Cajvana, judeţul Suceava. Bătrân de aproape 900 de ani, se spune că fost plantat pe vremea invaziei tătare. Însuşi Ştefan cel Mare s-ar fi odihnit la umbra lui. În 2019, a intrat în competiţie un alt arbore cu ramurile până la cer - platanul din Câmpeni, judeţul Alba, în vârstă de câteva sute de ani. Platanul urma să fie tăiat de autorităţile locale, dar comunitatea a vrut să-l protejeze şi l-a investit cu titlulatura de simbol al uniunii naţionale.
Ca la Eurovision
Însă nici stejarul lui Ştefan cel Mare, nici platanul din Câmpeni nu au ajuns pe locuri fruntaşe în clasamentul european. Şi nu pentru că arborii nu ar fi fost suficient de interesanţi, ci pentru că în competiţia respectivă câştigătorii sunt desemnaţi prin votul publicului - cam ca la Eurovision. „Fiecare persoană trebuie să voteze doi copaci”, explică Gabriela Manea. „Şi, inevitabil, votează copacul din ţara de baştină şi încă unul, probabil cel care are şanse mai mici în competiţie”.
Chiar şi aşa, copacii care intră în finală câştigă notorietate şi vizibilitate. Ceea ce nu a fost valabil, totuşi, pentru platanul din Câmpeni: la scurt timp după ce a fost nominalizat printre finalişti, a fost amputat parţial, la decizia primăriei din oraş, pe motiv că împiedica lucrările la Casa de cultură.
Gardianul Cibinului, legenda
Bradul din acest an a fost fotografiat şi propus în competiţie de Paul Bordaş (iniţiator al concursului de fotografie pentru tineret Fotogeografica). Spre deosebire de concurenţii săi, care sunt arbori urbani, bradul multisecular din Munţii Cindrel (mai precis, din comuna sibiană Gura Râului), provine dintr-o pădure virgină, e un obiectiv turistic recunoscut în zonă şi are şi o poveste unică. Se spune că, pe Valea Cibinului, trăia un păstor care avea zece oi. Într-o zi furtunoasă, păstorul a adăpostit oile sub coroana unui brad şi a adormit. Când s-a trezit, furtuna se oprise, dar oile nu mai erau nicăieri. Păstorul s-a rugat cu lacrimi în ochi la Dumnezeu, ca să-şi găsească mioarele. Plângând, a căzut iar în somn şi a visat că bradul crescuse înalt şi gros. Când s-a trezit, a constatat că visul era aievea. Aşa că s-a urcat în vârful arborelui şi şi-a zărit oile. Când le-a povestit consătenilor minunea, oamenii au hotărât să ocrotească bradul legendar.
Cum se votează
Cei care doresc să voteze bradul românesc, supranumit Gardianul Cibinului, pot să o facă începând cu data de 1 februarie, pe site-ul www.treeoftheyear.org. Doritorii trebuie să apese butonul „vote” şi apoi să acceseze un link care le va fi trimis automat în e-mail - altfel, procesul nu e valid.
Merită efortul, fiindcă s-ar putea să fie ultimul venerabil care participă la competiţia europeană, spune Gabriela Manea. Fiecare ţară participantă trebuie să plătească o taxă de 300 de euro. Anul acesta însă, taxa a crescut la 450 de euro. „Nu cred că vom mai găsi finanţare, suntem totuşi o instituţie de învăţământ de stat”, spune Gabriela Manea. „Şi am constatat că nici românii nu se mai înghesuie să înscrie arbori în concurs, deşi România mai are încă un potenţial forestier remarcabil.”
Bradul sibian trage un semnal de alarmă asupra pericolului dispariţiei ultimelor păduri virgine din Europa – care încă se află pe teritoriul României. Dacă arborele s-ar clasa pe un loc fruntaş, mesajul ar avea şansa să ajungă la mai mulţi factori de decizie.