Înfrângere rușinoasă, dar previzibilă a fostei judecătoare Camelia Bogdam, la Tribunalul Cluj. Magistratul exclus de două ori din profesie, devenit procesoman înflăcărat, a chemat în judecată jurnaliști, comentatori, foști șefi de instituții publice și chiar un notar public, cerând daune morale de o sută de milioane de lei. Motivul îl reprezintă dezvăluirile făcute de presă cu privire la incompatibilitatea în care s-a aflat, în calitate de judecător care a pronunțat, în apel, sentința în dosarul „Telepatia”, dar și de expert în cadrul unui seminar al Ministerului Agriculturii, parte vătămată în acest dosar. Tribunalul Cluj nu doar că a respins cererile Cameliei Bogdan, dar, în motivarea făcută publică de Grupul de Investigații Politice, a demontat toate argumentațiile fostei judecătoare, inclusiv cu privire la faptul că i-ar fi fost aduse critici nefondate.
Grupul de Investigații Politice (GIP) a publicat, ieri, motivarea sentinței Tribunalului Cluj, prin care instanța a respins, anul trecut, o acțiune lipsită de orice fundament logic și juridic a Cameliei Bogdan, ex-magistrat la Curtea de Apel București, exclusă de două ori din profesie, în prezent suspendată, până la finalizarea proceselor prin care solicită anularea deciziei CSM.
Judecătoarea suspendată dăduse în judecată Grupul de Investigații Politice, postul de televiziune Antena 3, Agenția Națională de Administrare Fiscală, precum și pe jurnaliștii Mihai Gâdea, Mircea Badea, Mugur Ciuvică sau Liviu Alexa. De asemenea, Camelia Bogdan a chemat în judecată o serie de organizații neguvernamentale, dar și pe profesorul Dan Voiculescu și pe notarul Jean Andrei, solicitând, inițial, să i se achite, drept daune morale, plata despăgubirilor pe care le-a stabilit în dosarul ICA, mult mai cunoscut drept dosarul „Telepatia”, și, ulterior, daune morale de 100 milioane lei.
În 2 noiembrie 2020, Tribunalul Cluj a respins toate cererile Cameliei Bogdan.
Dreptul presei de a scrie sau difuza informații
Motivarea acestei hotărâri judecătorești este mai mult decât demolatoare pentru Camelia Bogdan. Instanța clujeană a constatat că „reclamanta însăşi, prin faptele săvârşite, ce au determinat în două rânduri aplicarea unor sancţiuni disciplinare de către CSM, s-a pus singură în situaţia de a fi criticată”.
Magistrații arată că, prin articolele și emisiunile de televiziune, jurnaliștii chemați în judecată şi-au exercitat dreptul la liberă exprimare, în limitele circumscrise de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Iar subiectele abordate în emisiunile şi articolele reclamate de Camelia Bogdan „pot fi subsumate bunei înfăptuiri a justiţiei, care, aşa cum a apreciat însăşi reclamanta în cuprinsul acţiunii, constituie o temă de interes public”.
Plătită de o parte din procesul pe care îl judeca
Conform motivării, mare parte din emisiuni se referă la participarea Cameliei Bogdan la seminarul de la Poiana Brașov, „participare pentru care domnia sa a fost remunerată de Ministerul Agriculturii”, parte civilă în dosarul „Telepatia”, precum şi la încălcarea regulilor de repartizare aleatorie în dosarul Ultra Pro Computers, lipsa calităţii reclamantei de expert TAIEX la momentul la care a participat la seminarul de la Braşov, ori faptul că în perioada 21 iulie-2 august 2014, în care s-a aflat la Poiana Brașov, a fost pontată prezentă la instanţă. Acestea reprezintă fapte concrete, într-adevăr, însă realitatea lor a fost probată prin documente oficiale, respectiv Hotărârea nr. 1J/2017 şi Hotărârea nr. 9J/2018 emise de Consiliul Superior al Magistraturii, Secţia pentru Judecători în materie disciplinară, adrese ale Curţii de Apel Bucureşti.
Jurnaliștii au fost de bună-credință. Sintagma „judecătoare coruptă” nu a generat o vătămare a reputației reclamantei
Magistrații Tribunalului Cluj mai arată că utilizarea sintagmelor „judecătoare coruptă” sau „faptă de corupţie” nu a putut genera în sine o vătămare a dreptului reclamantei la reputaţie profesională, telespectatorii având posibilitatea să aprecieze singuri dacă contextul factual în care s-a plasat judecătorul Camelia Bogdan în soluţionarea dosarului Telepatia are sau nu caracteristicile unei fapte de corupţie în sens larg.
Mai mult, nu s-a probat că scopul urmărit de pârâţii jurnaliști prin furnizarea informaţiilor referitoare la reclamantă a fost acela de denigrarea voită a acesteia, şi nu informarea publicului cu privire la aspect de interes general deosebit de importante, și anume funcţionarea sistemului judiciar. „Afirmaţiile făcute în emisiunile ori articolele menţionate fie au o bază factuală concretă, fiind susţinute de documente doveditoare, fie reprezintă opinii, judecăţi de valoare formulate pornind de la aceste fapte”, mai reține instanța.
Concluzia judecătorilor a fost aceea că „pârâţii au fost de bună-credinţă, neprobându-se că în prezentarea informaţiilor legate de reclamantă sau în judecăţile de valoare formulate cu privire la aceasta, nu au urmărit informarea publicului”. Tribunalul Cluj a mai stabilit că nu este admisibilă restrângerea dreptului la liberă exprimare, în scopul de a se trece sub tăcere încălcări ale legii ori ale deontologiei în funcţionarea justiţiei.