Pe ultima sută de metri, Guvernul Ciloş a iniţiat discuţiile pe tema salariului minim. Îngheţarea lui, o creşterea cu 10% sau o creştere cu 20% sunt variantele luate în calcul, dar nici una din acestea nu mulţumeşte sindicatele. În mod normal, stabilirea lui trebuie să se facă prin negocieri între sindicate şi patronate, rolul guvernului fiind doar de mediator în cazul în care cele două părţi nu se pun de acord. În cazul de faţă, discuţiile pe această temă sunt pur formale şi, mai degrabă, electorale, pentru că mediatorul are toate şansele să se schimbe peste puţin timp.
Din cei 4.722.300 de salariaţi înregistraţi la nivel naţional, 992.362 (21,01%) sunt plătiţi cu salariul minim care este în prezent de 1.250 lei brut. O majorare a acestuia cu 10 sau 20% nu va avea însă darul de a creşte venitul unei gospodării în acelaşi procent deoarece multe dintre familiile cu cel puțin un astfel de salariu vor pierde ajutoarele de stat pentru suplimentarea veniturilor (Venit Minim Garantat sau Alocație pentru Susținerea Familiei) deoarece ar depăși nivelul stabilit, prin lege, pe membru de familie, pentru acordarea acestora, relevă o analiză a Institutul Național de Cercetare Știinţifică în domeniul Muncii şi Protecției Sociale (INCSMPS).
Povara socială mutată spre firme
Pentru stat o astfel de măsură s-ar dovedi benefică, cel puţin într-o primă fază, pentru că el şi-ar reduce cheltuielile cu asistenţa socială. Ele vor fi transferate însă pe umerii firmelor. Cele mai vulnerabile dintre acestea sunt cele mici şi mijlocii, ai căror patroni se vor vedea nevoiţi să renunţe la unii angajaţi pentru a putea respecta noul salariu minim. Cât de mare va fi acest impact ne spune tot studiul INCSMPS, care subliniază că vor deveni vulnerabile în urma acestui impact aproximativ 72,5% dintre firmele micro, 50,9%, dintre firmele mici şi 14,7% din firmele mijlocii. Per total, la nivelul anului 2015 am vorbi despre 140.980 de firme considerate vulnerabile care aveau 468.804 de salariaţi. În plus, creşterea salariului minim ar duce la o reducere a productivităţii ;i, implicit, a competitivităţii, generată de creşterea cheltuielilor cu forţa de muncă.
O creștere cu 10% a salariului minim real duce la creșterea câștigului salarial mediu cu 7,5%, studiul INCSMPS
Munca la negru înfloreşte
Experienţa anilor trecuţi a arătat că există o ”mișcare în tandem” între evoluția salariului minim și economia neagră, aceasta din urmă jucând rolul unei supape de siguranţă. Astfel, studiul identifică existența unei relații negative, de substituție, între cele două economii, oficială și neoficială, ceea ce înseamnă că economia neagră joacă rolul unei supape de siguranță pentru anumite perioade de timp și a anumitor categorii de persoane, lucrători tineri sau slab calificați.
Impactul salariului minim asupra productivității muncii este negativ, o creștere a acestui salariu cu 10% ar determina scăderea productivității muncii cu 2,3%, studiu INCSMPS.
România celor săraci
România este statul membru UE cu cei mai mulți salariați în stare de sărăcie. În condiţiile în care salariul minim pe economie este foarte mic, multe dintre familiile cu cel puțin un salariat primesc ajutoare de la stat - Venit Minim Garantat (VMG). Statistica arată că:
-Aproximativ una din zece gospodării beneficiare de Venit Minim Garantat (VMG) din România include în componență cel puțin un salariat retribuit la nivelul salariului minim;
-La nivelul lunii noiembrie erau 239.814 beneficiari de VGM, pentru care statul a plăti 67,5 milioane de lei;
-Peste un sfert dintre familiile beneficiare de Alocație pentru Susținerea Familiei (ASF) au minim un salariat la nivelul salariului minim;
-Circa 12% dintre salariații retribuiți la nivelul salariului minim fac parte din gospodării ce beneficiază de VMG, respectiv aproximativ 38% dintre aceștia beneficiază de ASF;
Salariile au crescut de 2,5 ori în 10 ani
Ponderea salariului minim în câştigul mediu brut s-a îmbunătăţit ca urmare a majorării salariului minim până la 264 euro în 2016. Spre exemplu în 2006 salariul minim se situa la circa 100 euro. Pe de altă parte şi salariul mediu brut a crescut de la 1.146 de lei în 2006 la 2.815 lei în 2016, adică de 2,45 ori. Problema este că dacă ne uităm în structură observăm că salariul mediu al bugetarilor este mai mare cu 113% faţă de salariul mediu din mediul privat. Suntem singura ţară din Uniunea Europeană unde bugetarii au salarii mult mai mari comparativ cu privaţii. Şi nu este vorba de profesori, doctori s-au angajaţii din administraţiile publice, ci de angajaţii din administraţiile centrale care au ajuns la salarii medii de peste 3.500 de lei. Dacă până în anul 2004 creşterile salariale din sectorul public erau cam la fel cu cele din sectorul privat, acum echilibrul a fost rupt, a explicat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consilului Fiscal. În luna septembrie 2016, bugetarii (din administratia centrală şi locală) au avut un salariu mediu net de aproape 2.400 de lei, în timp ce în mediul privat acesta nu a trecut de 2.100 de lei, potrivit calculelor făcute de Consiliul Fiscal. Companiile nu au reuşit să ţină pasul cu creşterile impuse de stat şi au rămas în urmă cu majorările de salarii. (Daniela Ivan)