A venit toamna şi odată cu ea începe sezonul recoltelor bogate... mere, pere, prune, struguri, gutui. Recolta continuă apoi cu procesul de producţie a dulceţurilor şi a licorilor din care ne vom înfrupta până la primăvară.
Sfârşitul de septembrie şi începutul de octombrie mă readuc în fiecare an cu gândul la copilărie, la zilele în care din gospodărie răzbatea mirosul de struguri proaspăt zdrobiţi, în urma cărora aşteptam cu nerăbdare să se facă mustul, singura băutură permisă nouă, copiilor.
Gustul plin, dulce şi uşor înţepător al mustului aflat în fierbere este completat de bogăţia vitaminelor şi mineralelor pe care le conţine acest preparat (grupul de vitamine B, potasiu, calciu, magneziu).
În ceea ce priveşte conţinutul de alcool al mustului, acesta variază în funcție de numărul de zile care au trecut de la prepararea sa. Imediat după stoarcere, mustul nu conține alcool aproape deloc, concentrația maximă de alcool fiind undeva la 1%.
După trei sau cel mult patru zile, mustul care fermentează începe să pişte limba, prinde un gust acrişor, iar gradul de alcoolemie se duce spre 4% (asemănător berii comune, din comerț). Deja avem de-a face cu tulburelul, aşa că acesta nu mai este recomandat copiilor şi nici şoferilor. Cu cât trec zilele, cu atât concentraţia de alcool creşte.
Dincolo de savoarea sa, de care ne putem bucura pe deplin la mijloc de toamnă, puţini cunosc faptul că mustul este un remediu pentru multe afecţiuni, având o mulţime de beneficii pentru sănătate.
Iată câteva dintre proprietăţile sale curative:
.............